"Despre Boba
În primul rând, vreau să-i mulţumesc mult de tot Ralucăi pentru şansa de a testa Boba. M-am înscris repede repede când am văzut anunţul de pe Facebook şi am sperat că voi fi aleasă să fac parte din acest eveniment şi, spre bucuria mea, chiar aşa a fost.
Noi suntem purtăreţi de ceva timp, nu foarte mult, de când avea Thomas aproximativ 4 luni. Atunci a fost click-ul lui, când a început să-şi dea seama că nu-i place să stea în căruţ. Eu fiind adepta plimbărilor dese, îmi era destul de greu să ies şi să revin în casă după 10 minute din cauză că urla copilu’ de se întorcea lumea pe stradă sau mă întrebau ce are. La botez primisem un port bebe clasic şi am zis să încerc, să văd ce părere are. Şi l-am încercat timp de vreo 2 săptămâni, îi plăcea, era o mare diferenţă faţă de cum fusese. În schimb, pe mine mă durea spatele îngrozitor (iar el nu avea decât vreo 5 kg). Apoi am început să citesc despre babywearing, am vrut să împrumut un sling de la cineva, dar era deja dat. Aşa că am intrat pe site-ul Dianei şi there it was, abia poposit, călduţ, wrapul elastic albastru. L-am luat şi a fost începutul unei prietenii minunate cu babywearing-ul. Apoi au urmat wrap tai-ul Bogdanei, pouch-ul cu buline. Şi Boba.
Boba a venit cu curierul, cuminţică, verde cu maro. Era super frumoasă în cutia ei, nici nu-ţi venea să o deranjezi. Dar cum Thomas începea să răscolească şi să o scoată singur, am zis să o încercăm. Şi timp de două săptămâni am purtat-o în fiecare zi, dimineaţa şi seara (căci noi ieşim de două ori). Şi i-am dat-o şi consortului, să vadă cum e.
Boba a fost o schimbare binevenită. Mi-a luat un pic de timp până mi-am dat seama cum se prinde. Dar lui Thomas i-a plăcut din prima, corpul i se aşeza perfect, spatele îi stătea foarte bine. Era mult mai fix, baretele erau destul de uşor de ajustat, iar eu nu mai aveam senzaţia că Thomas a alunecat un pic în jos, aşa cum păţeam la wrap tai. Poate din acest motiv mi s-a părut că piciul este poziţionat un pic prea sus. Aceasta a fost una dintre cele două diferenţe importante pe care le-am simţit. A doua diferenţă a fost reprezentată de bretelele tip rucsac. După ce am purtat mult timp wrapul şi apoi wrap tai-ul (pouch-ul era de plimbare relaxată, ca să zic aşa:)))), cu care mergeam constant la piaţă, la supermarket, oriunde era nevoie de ambele mâini libere, spatele meu era obişnuit cu legătura în x specifică. De aceea, mi s-a părut incomodă prima dată. Dar cu cât o purtam, cu atât devenea mai ok. Plus că se prinde muuult mai repede. Am eu experienţă la legat wrap tai-ul, dar Boba se pune mult mai repede, plus că nu există posibilitatea să greşeşti la legat, ca la wrap/mei, unde trebuia să mă dezleg şi să fac din nou legătura. Deci se câştigă timp şi nici nu se strică zen-ul copilului. Win-win zic eu :))). Şi nu atârnă nimic pe langă tine, baretele se prind frumos cu elastic.
Mi se pare super faină de folosit iarna pentru că se poate regla pentru a fi pusă şi peste o haină mai groasă, nu trebuie nepărat să mergi descheiat. Şi am folosit-o şi în spate, dar fiind prima dată în această poziţie, Thomas nu a vrut sa stea foarte mult.
Nu am avut ocazia să folosim gluga şi nici suporturile de picioare pentru că Thomas pedaleaza şi el. Şi nici nu o să-l vedeţi să-şi ţină mâinile sub bretele, nici o şansă, îi place să se prefacă că e avion :)).
Avem şi câteva poze, nu prea multe pentru că nu a avut cine să ne facă.
În concluzie, pentru noi a fost o experienţă foarte plăcută, atât testarea Boba, cât şi sentimentul plăcut de a face parte din familia babywearing-ului. Să-l port pe Thomas mă face fericită, îl face şi pe el fericit. E cel mai bun lucru pentru noi. Aş vrea însă să afle cât mai multe mămici despre asta, pentru că văd multe port bebe-uri clasice şi mi-e ciudă că nu pot face nimic în această privinţă."
No comments:
Post a Comment