Purtarea bebelușilor: este benefică sau este norma biologică?

Traducerea articolului de aici.

Ieri Școala Canadiană de Babywearing a postat acest status pe Facebook:

    Știați că NU există beneficii ale purtării bebelușilor? Este norma biologică. Și minimul la care se așteaptă bebelușii la naștere e să fie purtați și ținuți aproape. Când folosim cuvinte ca “beneficii” descriem purtarea bebelușilor ca fiind o opțiune în plus drăguță (ca un fond universitar sau lecții de tenis) în locul comportamentului normal care îl constituie purtarea bebelușului. Să ne schimbăm limbajul folosit, să schimbăm lumea!

Cum poți spune că nu există beneficii ale purtării bebelușilor?

Dar, dar dar... atunci când îți ții bebelușul aproape, la piept, ei au parte de:

• Creștere optimă
• Dezvoltare cognitivă crescută
• Funcții motorii și putere musculară îmbunătățite
• Stres emoțional redus și deci mai puțin plâns
• O relație de alăptare mai puternică
• Legături continue și puternice cu părinții sau îngrijitorii

Când se întâmplă toate acestea, cum poți spune că nu există beneficii? Întrebarea este: comparativ cu ce?

Dacă toate zebrele mănâncă iarbă, nimeni nu vorbește despre beneficiile pe care zebrele le obțin din mâncarea ierbii. Beneficiile sunt discutate referitor la practici sau produse care sunt deasupra sau dincolo de ceea ce e obișnuit. Zebrele au parte de beneficii dacă sunt spălate lunar cu buretele cu ceva ce miroase a lavandă (de exemplu). Nu vorbești despre beneficii pentru standardul de bază. La fel este și purtarea bebelușilor – sau căratul bebelușilor – ceva ce ar trebui să fie făcut evident de orice familie, sau este mai mult un adaos opțional?

Înseamnă același lucru, de ce contează cum ne exprimăm?

Pentru că limbajul ne formează lumea înconjurătoare. Cuvintele pe care le folosești când vorbești cu tine îți formează viziunea asupra lumii. Cuvintele pe care le folosești cu copiii tăi le formează lor această viziune. Cuvintele pe care le folosim unii cu alții ne formează înțelegerile despre lume.

Deci decideți voi – un bebeluș ținut aproape de un părinte pentru primele lui 9 luni de viață, care primește toate semnalele la care e proiectat să răspundă în mod optim, care experimentează siguranța și liniștea ce vin cu ascultarea și simțirea bătăilor inimii părintelui . . .  vrem să considerăm acest fapt un element obișnuit de creștere a copiilor sau mai mult o modă subculturală?

Mulțumim Școlii Canadiene de Babywearing pentru această conversație și pentru oportunitatea de a ne gândi la locul acestei practici în cultura noastră. Pentru mine purtarea bebelușului în wrap nu este vreun nou capriciu de creștere a copilului. Să îmi fi crescut copiii fără să-i port ar fi făcut această creștere atât de dificilă.

Nici nu se pune problema, bebelușii care plâng mai puțin sunt mai ușor de crescut!