Sunt câțiva autori de cărți de parenting cărora nu am ce să le reproșez. Când le recomand cărțile altor părinți nu trebuie să specific ”e o carte bună, dar nu rezonez cu unele chestiuni, ai grijă, nu crede orbește tot ce scrie”. Sunt autori pe care îi recomand din inimă, întru totul. Autori care nu au făcut compromisuri comerciale ca să facă pe plac cuiva. Autori care scriu doar adevărul, chiar dacă e posibil ca acesta să le scadă vânzările pentru că nu dau soluții miraculoase problemelor părinților. Acești autori pe care îi admir sunt: Alfie Kohn, Jack Newman, Michel Odent, James McKenna, Peter Gray, Jan Hunt, Sarah Buckley. Sunt sigură că mai sunt și alții, printre cei pe care nu i-am citit încă, de care pot vorbi doar din auzite, cum ar fi John Holt, William Sears sau Marshall Rosenberg.
L-am adus deci pe Alfie în magazinul nostru, pentru a vă fi mai ușor să vă faceți cumpărăturile dintr-un singur loc.
Am adus și cele două cărți ale lui Michael Thompson. Eu am scris trei articole despre Michael Thompson pe blogul personal în 2013, când a venit în România pentru a ține o conferință de parenting. Aici am scris despre el. Aici am încercat să-mi răspund întrebării dacă ceea ce scrie Michael Thompson este conform principiilor Attachment Parenting-ului. Și aici despre modul în care școala îi afectează pe băieți.
Tot pe blogul personal am scris vara trecută despre auto-analiza pe care am trăit-o citindu-l pe Siegel.
Însă recunosc că cel mai mult mă bucur că am adus cartea lui Peter Gray. După ce am citit mai demult acest articol al lui, am rămas mută de uimire și de sentimentul de neputință de a schimba ceva pentru binele copiilor mei. La descrierea cărții am dat și câteva linkuri de pe un blog în limba română cu articole de-ale lui traduse. Și poate vă convinge această prezentare TedX că trebuie să schimbăm ceva în modul în care le oferim copiilor timp și posibilitatea de a se juca liber împreună cu alți copii:
No comments:
Post a Comment