Royal Collage of Obstetricians & Gynaecologists (RCOG) este societatea medicală cea mai înaltă în ceea ce privește îngrijirea ginecologică și obstetrică din Marea Britanie. Această societate determină standardele clinice în aceste domenii, decide programele educative și examenele necesare în această branșă, face chiar și audit în instituțiile ce țin de obstetrică și ginecologie, dezvoltă politicile de acțiune din domeniul obstetric și ginecologic și lucrează direct cu guvernul britanic pentru implementarea acestora. Am vrut să fac această introducere ca să înțelegeți importanța acestei instituții.
În 27 februarie 2015, RCOG a emis un articol intitulat astfel: Clamparea cordonului ombilical ar trebui amânată pentru a proteja sângele nou-născutului. Rezumatul este aici, iar articolul în sine este disponibil aici.
Desigur că toate informațiile din acest raport au fost cunoscute de mulți ani de către majoritatea doctorilor și moașelor care continuă să se informeze și după ce termină facultatea, dar și de către doule și mulți părinți pasionați de acest domeniu. Inclusiv eu le știu deja de mulți ani și mi se pare strigător la cer faptul că în țara noastră trebuie ca mamele să ceară așa ceva medicilor, nu să fie ele informate că e de preferat clamparea întârziată, și chiar și atunci să fie ridiculizate și refuzate.
De aceea, chiar dacă raportul nu vine cu nicio noutate, faptul că e publicat de RCOG și că întârzierea clampării cordonului va deveni norma în Marea Britanie, ca regulă scrisă de protocol, e ceva foarte important, un pas înspre normalitate. Sunt convinsă că atunci când copiii noștri vor deveni părinți multe aspecte ce acum sunt practicate cu nepăsare vor fi considerate abuz asupra mamelor și copiilor.
Revenind la articol, acesta avertizează că tăierea imediată a cordonului ombilical poate fi dăunătoare pentru bebeluși din cauză că le afectează în mod negativ fluxul sangvin și le reduce depozitele de fier din sânge. Depozitele scăzute de fier sunt asociate cu întârzierile de dezvoltare neurologică. Tăierea prematură a cordonului a fost până acum procedura implicită în protocolul medical al nașterilor și a eliminării placentei timp de câteva decenii, în ciuda lipsei dovezilor care să susțină o asemenea intervenție. Raportul confirmă că această clampare prematură poate interfera în mod negativ cu tranziția circulației bebelușului de la cea fetală la cea neonatală. În plus, descrie ceea ce se întâmplă din punct de vedere fiziologic în primele minute de viață ale bebelușului, explicând de ce clamparea imediată poate fi problematică:
“La naștere, circulația ombilicală încetinește și rezistența vasculară pulmonară cade, crescând rapid fluxul sanguin pulmonar. Acesta este începutul tranziției de la circulația fetală la cea neonatală. Circulația continuă de la naștere a sângelui prin vena și prin arterele ombilicale poate fi parte a mecanismelor fiziologice care sprijină bebelușul pe măsură ce face această tranziție. Clamparea imediată a cordonului poate să restricționeze abilitatea bebelușului de a trece de la circulația fetală la cea neonatală. Deși majoritatea bebelușilor sănătoși născuți la termen se adaptează fără consecințe majore, pentru cei născuți prematur sau pentru cei care au deja circulația cardiorespiratorie afectată, e posibil ca această practică să aibă un impact major asupra rezultatului clinic. O scurtă întârziere a clampării cordonului va crește volumul de sânge al bebelușului. Cu o întârziere mai mare e posibil să fie alte avantaje, cum ar fi o tranziție cardiorespiratorie mai bună și o presiune a sângelui mai stabilă, și acestea pot avea loc chiar și fără ca volumul net al sângelui să crească mai mult. ”
De fapt în raport RCOG folosește termenul ”amânată” când se referă la clampare, nu ”întârziată”, pentru a nu implica ideea că e mai târziu decât un ideal. Idealul este să nu se clampeze imediat cordonul. Clamparea amânată este definită ca fiind la cel puțin două minute după naștere, deși femeile care vor să păstreze cordonul intact pentru o perioadă mai mare de timp trebuie să fie sprijinite în acest sens.
Mai aflăm din raport că acest protocol al amânării tăierii cordonului ombilical este recomandat și de International Federation of Gynecology and Obstetrics, și de Organizația Mondială a Sănătății.
Tăierea prematură a cordonului ombilical privează bebelușul de aproximativ 100 de ml de sânge și de 20-30 mg/kg de fier, rezerve care i-ar fi suficiente timp de 3 luni. Pentru bebelușii prematuri cifrele sunt și mai mari. În primele 3-6 luni de viață bebelușii cărora li se clampează prematur cordonul au depozitele de fier net scăzute față de cei cărora li s-a clampat cordonul mai târziu. Deficiența de fier din primele luni de viață este asociată cu întârzieri ireversibile ale dezvoltării neurologice (pagina 7 a raportului).
După cum am mai scris și în postarea referitoare la urgențe medicale din seria despre îngrijirea stil cangur, resuscitarea unui bebeluș cu cordonul ombilical intact are șanse de reușită crescute. Găsim și în pagina 6 a acestui raport faptul că bebelușii cărora nu li se clampează prematur cordonul au mai puțină nevoie de resuscitare, iar dacă e nevoie, stabilizarea are șanse mai mari de reușită dacă e lăsat cordonul intact, chiar și / mai ales la bebelușii prematuri.
Probabil ați observat că încercăm să vă ținem la curent cu cele mai noi studii științifice aici pe blog, când apare ceva de interes din sfera parentingului natural. Încerc să păstrez aceste postări cât mai obiective, având mai mult un rol de transmitere de știre. Însă nu mereu reușesc, pentru că e foarte dificil. Îmi doresc să scriu de multă vreme mai pe larg despre întârzierea clampării cordonului ombilical, dar aici, acum, această știre e cea mai importantă. Însă fiți atenți la semantica raportului: ”Majoritatea bebelușilor sănătoși născuți la termen se adaptează fără consecințe majore” nu mi se pare deloc liniștitor. De ce să alegi ceva potențial periculos, care NU aduce nimic bun copilului, la care el să se adapteze cumva, dacă poate? De ce să nu alegem pentru ei ce e OPTIM? De ce să alegem ceva din care E POSIBIL să treacă fără prea multe efecte negative știute în prezent? Am adăugat ”știute în prezent” pentru că totuși chiar și efectele negative pe care acum le știm nu erau cunoscute în anii precedenți. Greșeala a fost a celor care au implementat protocolul tăierii premature, protocolul intervenției într-un act natural ce e strâns legat de naștere, fără absolut niciun suport științific care să susțină această practică. Noroc că apar dovezi care să ducă la abandonarea ei. Voi rămâne mereu surprinsă cum am ajuns să ne comportăm mai respectuos cu un animal care naște decât cu o femeie. Nu am sări în primele secunde să tăiem cordonul ombilical al unui pui de cimpanzeu, însă la om cineva a crezut că acest cordon e un defect genetic universal...
No comments:
Post a Comment