3 ani de KiddyShop!

Sărbătorim 3 ani de KiddyShop cu un Giveaway pe Facebook. Mergeți repede să vă înscrieți, se încheie la miezul nopții:

Post by KiddyShop.

Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.


Îngrijirea stil cangur ajută la formarea microbiomului ideal

Fiecare din noi avem mii de miliarde de bacterii care ne populează, fiecare cu gene proprii. Noul hit științific este să studiezi microbiomul fiecărui om și importanța lui. E numit uneori genom secundar pentru că dăm mai departe moștenitorilor noștri și aceste informații genetice. Am putea spune că suntem doar 10% oameni. Pentru fiecare celulă umană avem 10 bacterii rezidente. Sunt peste 1000 de specii de bacterii în gura noastră, peste 150 în spatele urechii, peste 440 pe interiorul antebrațului și mii de specii în intestine.

Compoziția microbiomului este definitorie pentru starea noastră de sănătate. Orice dereglare de compoziție duce la boli cronice, la obezitate, la infecții, la dereglări de imunitate, boli autoimune, probleme dentare, deficiențe de absorbție a mineralelor și vitaminelor, deficiențe hormonale, nivel de stres crescut și chiar schimbări de temperament.

Bebelușii expuși la antibiotice în primele 6 luni de viață sunt mai predispuși la obezitate când ajung la maturitate. O lipsă a unui microbiom echilibrat la începutul vieții deteriorează în așa fel sistemul nervos central încât poate altera nivelul serotoninei din creier pe viață. Serotonina este hormonul fericirii, deci atât de mult ne poate influența microbiomul de la naștere toată viața!¹¹

Din această cauză în lumea oamenilor de știință are loc de câțiva ani o schimbare de paradigmă și o conștientizare a răului făcut de perioada de luptă anti-bacteriană. S-a ajuns să se vorbească de microbiomul țărilor vestice dezvoltate ca fiind unul sărac și dereglat, din cauza produselor antimicrobiene și din cauza medicamentelor antibiotice.

Microbiomul unui om începe să se formeze din uter. Chiar în 2013 s-a dărâmat mitul că mediul uterin ar fi steril (să nu uităm deci să avem mereu încredere în natură, pentru că multe aspecte oamenii de știință nu le cunosc încă, le descoperă treptat). Acesta se formează aproape în totalitate în ultimele săptămâni de sarcină. De ce e important acest aspect? Din două motive: 

• pentru că avem încă un motiv pentru care trebuie să ne străduim ca bebelușul să stea cât de mult timp în uter. Cezariana programată (deci înainte de a începe travaliul) și nașterea vaginală provocată sunt  nașteri ale unor bebeluși prematuri. Calculele și aparatele pot greși, iar dacă acel bebeluș ar mai fi stat în mod normal în uter încă patru săptămâni, poate până la 42 sau 43 de săptămâni de sarcină, atunci scoțându-l afară la 38 de săptămâni fără motiv, bebelușul e născut prematur, înainte să își încheie dezvoltarea. 
• pentru că așa înțelegem de ce e cu atât mai important, dacă totuși bebelușii se nasc prematur fără voia noastră, ca aceștia să fie ținuți piele pe piele pe mama lor și să sugă doar colostru matern. Pentru a repara deficiența microbiomului .

De fapt oamenii de știință au ajuns la concluzia²² că microbiomul dereglat al mamei duce în cele mai multe cazuri la naștere prematură, din cauza patogenilor care ajung la sacul amniotic, nefiind ținuți în frâu de bacteriile bune. Așadar un microbiom dereglat chiar putem spune că își întinde efectele negative pe mai multe generații. 

Dacă se naște natural, bebelușul se populează cu bacterii benefice din canalul de naștere și din intestinul mamei. Bacteriile sunt înghițite și îi populează intestinul în câteva secunde⁶²! Pus apoi imediat, gol, pe pieptul gol al mamei, își ia și de aici bacterii benefice comune. Sugând imediat lapte matern cu oligozaharide, își completează microbiomul perfect, pentru că sistemul limfatic al mamei duce bacterii din microbiomul propriu din intestin înspre glandele ce secretă lapte matern⁴⁵.

Dr. Eric Rogiera de la Universitatea din Kentucky a descoperit⁵⁹ în lapte anticorpul SIgA, care ajută la popularea organismului bebelușului cu microbii potriviți. Fără acest anticorp, majoritatea cobailor din studiu au suferit boli intestinale inflamatorii. SIgA apare și în salivă și în transpirație, așa că, și dacă bebelușul e alăptat, și dacă nu, îi puteți oferi acest “dar” pentru microbiom, ținându-l piele pe piele pe pieptul dumneavoastră. 

Dacă e născut prin cezariană, bebeluşul dă de substanțe chimice care îi omoară bacteriile puține cu care se populează în uter. Ținut într-un pătuț/incubator departe de mamă, va primi acele bacterii pe piele, cele prezente în obiectele ce îl ating, pe mâinile personalului medical,  virușii și bacteriile care știm că bântuie spitalele noastre. Poate i se va administra un antibiotic preventiv care îi va distruge total flora intestinală pentru mulți ani și va primi un lapte care nu numai că nu e steril, dar care conține din eroarea fabricii bacterii patogene. Cum s-a ajuns aici? Era antibioticelor și a substanțelor antimicrobiene ne-a dat de înțeles că toți microbii sunt patogeni și că trebuie și putem să-i eliminăm pe toți. Ni s-a spus că mama e murdară, plină de microbi, și că bebelușului îi e mai bine departe de ea, într-un mediu presupus steril. Ni s-a spus că sânul mamei nu poate fi sterilizat ca o tetină de biberon și că laptele ei, fiind viu, poate conține ceva ce oamenii de știință nu pot controla (ca și cum asta ar fi un lucru rău și natura ar fi greșită!). Dar încercarea de sterilizare a mediului a dus doar la omorârea bacteriilor bune și la producerea unor patogeni mult mai puternici și rezistenți, care nu mai răspund la antibiotice sau antibacteriene. Nici măcar în cazurile de excepție când chiar ar fi nevoie. Mediul și substanțele cu care bebelușul vine în contact nu pot fi sterile, nu la infinit. Însă mama îl poate ajuta să își populeze microbiomul în mod sănătos și sperăm că nu am aflat noi oamenii aceste detalii prea târziu.

În primele ore și zile de la naștere microbiomul echilibrat îl stimulează pe nou-născut să producă celule albe și alți compuși ai sistemului imunitar, inclusiv anticorpi⁶². Acesta este unul din motivele pentru care bebelușii născuți prin cezariană sau cei hrăniți cu lapte praf au o incidență mai mare de alergii, astm, dermatite și boli autoimune, sistemul lor imunitar nu se populează cu bacterii specifice. Când acești bebeluși întâlnesc un patogen, sistemul imunitar încearcă să lupte, generând o reacție inflamatoare la nivel mic, care determină slăbirea organismului și deteriorarea membranei intestinale. Astfel apare problema intestinului permeabil, care lasă să intre în sângele bebelușului proteine străine și carbohidrați, ba chiar și molecule de mâncare incomplet digerată, care în mod normal nu ar fi absorbite. Acest fapt duce la inflamarea sistemului imunitar, și deci la alergii, astm, dermatite, diabet, obezitate și alte boli cronice mai târziu în viață⁶². Oamenii de știință din Boulder SUA și din Puerto Rico studiază acum ce efect ar avea asupra bebelușilor născuți prin cezariană inocularea cu bacterii specifice vaginului și intestinului mamei. 

Dar cercetătorii spanioli⁴ au descoperit că laptele matern al mamelor ce au născut prin cezariană are un microbiom mai sărac decât cel al mamelor care au născut natural. Așadar avem încă un motiv să evităm operația cezariană pe cât posibil. Tot în acel studiu s-a demonstrat că microbiomul se modifică pe tot parcursul alăptării, mama producând lapte specific fiecărei vârste a copilului. Așadar trebuie să înțelegem cât e de important ca mama să alăpteze cât mai mult timp, iar îngrijirea stil cangur o va ajuta în acest scop, după cum am văzut la paragraful aferent alăptării, într-o postare anterioară. Și poate vom înțelege din nou că e imposibil ca o companie de lapte praf să poată crea un substitut pentru laptele miraculos uman, care e continuu altul, viu, în funcție de nevoile puiului de om ce suge la sân.

Dar efectele unui microbiom slab nu sunt doar boli pe termen lung, toată viața. Am amintit și într-o postare anterioară de cauza principală de deces a bebelușilor prematuri: enterocolita necrozantă (NEC), în care intestinul bebelușului moare pur și simplu. În toți anii în care oamenii de știință au studiat această boală teribilă, nu i-au găsit leac, altul decât cel oferit de natură. Singura substanță ce previne NEC este laptele matern, dar părinții nu sunt informați de acest aspect extrem de important și li se spune de cele mai multe ori că nu are rost să se chinuie cu alăptarea, pentru că formula e la fel de bună. De ce amintim și la acest paragraf despre NEC? Pentru că în 2013 Smithsonian Magazine¹¹ a publicat un articol care afirma că NEC apare în cazurile de microbiom dereglat.

Problema este că odată dereglat microbiomul, acesta nu se repară în mod artificial. Încercările de a salva pacienții cu pancreatită prin administrarea probioticelor a dus la rezultate tragice, acestea devenind hrană pentru bacteriile patogene¹¹. Degeaba încercăm să păcălim natura.

Mulți pacienți salvați de la infecții resipratorii cu ajutorul antibioticelor au ajuns să moară din cauza infecției intestinale cu Clostridium Difficile, deci trebuie să schimbam tactica¹¹. Până acum, cel mai eficient tratament pentru a supraviețui infecției cu Clostridium Difficile a fost transplantul de bacterii intestinale de la o persoană sănătoasă, nu reluarea tratamentului cu antibiotice.

Bibliografie:

11. Conniff Richard,  Microbes: The Trillions of Creatures Governing Your Health, Smithsonian Magazine, 2013

45. Mason Frances, Rawe Kathryn, Wright Simon, Superfood For Babies, Save the children, 2013

22. Funkhouser LJ, Bordenstein SR, Mom Knows Best: The Universality of Maternal Microbial Transmission, PLoS Biol 11(8): e1001631. doi:10.1371/journal.pbio.1001631, 2013

62. Sloan Mark, Birth Day: A Pediatrician Explores the Science, the History, and the Wonder of Childbirth, Ballantine Books; 1 edition, March 24, 2009

59. Rogiera Eric W., Aubrey L. Frantza, Maria E. C. Brunoa, Leia Wedlunda, Donald A. Cohena, Arnold J. Strombergb, Charlotte S. Kaetzela, Secretory antibodies in breast milk promote long-term intestinal homeostasis by regulating the gut microbiota and host gene expression, Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 20 August 2013

4. Cabrera-Rubio Raul,  M Carmen Collado,  Kirsi Laitinen, Seppo Salminen,  Erika Isolauri, Alex Mira, The human milk microbiome changes over lactation and is shaped by maternal weight and mode of delivery, 2012 American Society for Nutrition.

Partea a 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.

Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Îngrijirea stil cangur facilitează luarea în greutate și deci scurtează perioada de spitalizare

Nivelurile mari de cortizol care rezultă din separarea copilului de mama lui au un impact negativ asupra hormonului de creștere. Implicit, atingerea mamei îi permite bebelușului să se dezvolte normal.  Îngrijirea stil cangur reduce așadar cortizolul și somatostatinele la bebeluși, permițând astfel o mai bună digestie și absorbție a substanțelor nutritive, și eliminând problemele gastrointestinale. Dacă acești hormoni sunt reduși, corpul bebelușului își conservă așa numita “grăsime maro” (grăsimea sănătoasă cu care bebelușii se nasc), fiind astfel capabil să își mențină greutatea de la naștere și să aibă o temperatură stabilă a corpului.  Astfel bebelușul nu trebuie să-și ardă din depozite pentru a se încălzi, rezultând astfel o mai bună creștere în greutate. După numai o oră de contact piele pe piele, sistemul digestiv al bebelușului este readus la starea corectă pentru o funcție gastro-intestinală optimă.

Îngrijirea piele pe piele stimulează nervul vagal, care determină creșterea dimensiunilor vililor intestinali ai nou-născutului, oferind o suprafață mai mare de absorbție a nutriției.

În plus, în brațele mamei bebelușul poate să-și regleze respirația, ritmul inimii și temperatura cu ușurință, așa că are nevoi scăzute de energie și își poate conserva caloriile, direcționându-le înspre creștere (Charpak, 1997⁷). Și Holly Richardson⁵⁸  a ajuns la o concluzie asemănătoare, afirmând că creșterea rapidă în greutate a prematurilor ținuți la piept este datorată faptului că astfel ei pot să doarmă foarte adânc, să se odihnească într-un spațiu aglomerat și zgomotos (cum e Secția de Terapie Intensivă Neonatală), și astfel să își conserve energia pentru ce e mai important. Un bebeluș lăsat singur într-un incubator plânge mai mult și doarme mai puțin.

De asemenea, în poziția verticală pe pieptul mamei bebelușii regurgitează mai puțin, contribuind și în acest mod la luarea în greutate (Ludington-Hoe, 1993⁴²).

Luarea în greutate mai rapidă duce la mai puține zile petrecute în spital – bebelușii care sunt îngrijiți stil cangur pot avea până la 50% mai puține zile petrecute în spital față de bebelușii care nu sunt îngrijiți astfel (Charpak,1997⁷). Diferența dramatică s-a observat mai ales la prematurii sub 1800 grame.

Ei au nevoie să fie în mișcare. Într-un studiu din 2003 (Field²⁰), prematurii au fost plasaţi pe paturi de apă oscilante care mimau mişcarea şi stimularea tactilă a uterului. Aceștia au început să câștige în greutate mai repede şi au fost externaţi mai repede din spital. “Cu cât e mai asemănător mediul extern de mediul intern din uter, cu atât mai mult un bebeluş se stabilizează şi poate să se ocupe doar de creştere şi dezvoltare” (Genna, 2007²⁶).

Îngrijirea stil cangur îmbunătățește sistemul imunitar

Sistemul imunitar al bebelușului este stimulat când e plasat piele pe piele. Dacă mama își alăptează bebelușul, va dezvolta anticorpi ca răspuns la toți microbii cu care ei doi vin în contact și îi va transfera bebelușului (Lawn, 2010³⁹). Și deja știm că îngrijirea stil cangur ajută la reușita alăptării (din postarea anterioară).

Sistemul imunitar matur al mamei transferă anticorpi și prin piele, nu numai prin lapte, către bebeluș (Telemo,1996⁶⁶) .  (Nota mea de aici, în afara pdf-ului: WOW!!! How cool is that?! Voi ai știut asta???)

În plus, atingerea pielii de cea a mamei îi crește bebelușului nivelul de hidratare a pielii, oferind o barieră protectoare împotriva bacteriilor ce pot intra prin piele.

Atingerea este atât de importantă pentru dezvoltarea sănătoasă a nou-născutului, încât lipsa atingerii, sau separarea de mamă, chiar cauzează secretarea unor cantități foarte mari de hormon toxic al stresului, cortizol, după cum am scris și mai sus. Nivelurile mari de cortizol din sânge și separarea de mamă pot să aibă un impact negativ asupra funcției imune, deoarece corpul se oprește din producerea leucocitelor. Grupul de Cercetare al Psihobiologiei Dezvoltării de la Centrul Medical al Universităţii din Colorado a raportat cum maimuţele separate de mamele lor pentru o perioadă scurtă de timp nu au mai produs leucocite pentru a lupta cu infecţiile. Când au fost reunite cu mamele lor, sistemul lor imunitar şi-a revenit la normal şi a reînceput să producă leucocite (Montagu⁵¹).

Așadar, dacă am crede că un bebeluș hrănit cu laptele mamei lui în incubator are parte de aceeași protecție imunitară, ne înșelăm. Am văzut mai sus că mama transmite anticorpi și prin piele. Alinându-și copilul îi scade acestuia secreția de cortizol și îl ajută să secrete leucocite. Cine știe câte alte beneficii nu sunt încă știute de oamenii de știință, și le vor descoperi în anii următori. Așa cum până în 1999⁶⁵ nu s-a știut cât e de important ca mama să își sărute bebelușul, pe cap, pe față, pe mâini. Îngrijindu-și bebelușii în stil cangur, aceștia sunt lipiți de mamă și deci mama îi poate săruta mereu. Buzele mamei culeg pur și simplu bacteriile patogene de pe corpul bebelușilor pentru a fabrica exact acei anticorpi de care bebelușul are nevoie. Doar stând atât de aproape de el acest miracol este posibil. Dacă mama nu are acces la bebelușul ei nou-născut, ea nu poate produce anticorpi sIgA specifici microbilor la care bebelușul e expus, crescându-i astfel riscul pentru infecții (în afară de situația în care mama sărută toți medicii și asistentele și obiectele care ajung în apropierea bebelușului ei, dacă putem face o glumă pentru o situație atât de importantă). Veți citi în următorul paragraf mai multe despre mania noastră de a controla sterilizarea mediului și inconștiența faptului că acest lucru nu e posibil și nu e de dorit. Patogenii vor ajunge la copil și dacă e izolat, însă beneficiile aduse de prezența mamei nu vor fi prezente.

Bibliografie:

7. Charpak N, Ruiz-Peláez JG, Figueroa de C Z, Charpak Y., Kangaroo mother versus traditional care for newborn infants less than/or equal to 2000 grams: a randomized, controlled trial, Pediatrics, 100(4):682-8, 1997

58. Richardson Holly, Kangaroo Care: Why Does it Work?, International Midwifery Today, Winter 1997

42. Ludington-Hoe S. Kangaroo Care: The Best You Can Do to Help Your Preterm Infant, Bantam Books, New York, 1993

20.  Field T., Touch, Bradford Books, Cambridge, The MIT Press, 2003

26. Genna C., Supporting Sucking Skills in Breastfeeding Infants, Jones, 2007

39. Lawn et al., ’Kangaroo Mother Care’ to Prevent Neonatal Deaths Due to Preterm Birth complications, International Journal of Epidemiology, April 2010

66. Telemo E, Hanson LA, Antibodies in milk, J Mammary Gland Biol Neoplasia, 18:243–249. doi: 10.1007/BF02018077, 1996

51. Montagu Ashley, Touching: The Human Significance of the Skin, William Morrow Paperbacks; 3 edition, September 10, 1986

65. Sompayrac Lauren, How the Immune System Works, Malden, MA: Blackwell Science, Inc. p. 71, 1999.


Puteți citi a 6-a parte aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.

Milovia iar în stoc

Știm că ați așteptat nerăbdători linerele de microfleece stay-dry de la Milovia, de azi sunt iar în stoc.

Avem în stoc toate scutecele, dar mai important e că au revenit în stoc săculeții cu fermoar pentru depozitarea scutecelor folosite (sau pentru multe alte utilizări, cum ar fi depozitarea costumelor ude de baie), printre care și imprimeul nou ediție limitată Cute Feathers.

Noi produse Boba

Au venit de vreo 3 săptămâni, poate le-ați văzut pe site, nu am avut timp până acum să vi le prezentăm.

Așadar, avem două produse noi în magazin:

Boba Air de culoare GRI

și Wrapul Boba din bumbac organic, o culoare bej numită Khaki

Dar cum multe alte produse Boba au fost așteptate cu mare nerăbdare, vă spunem că au revenit în stoc majoritatea imprimeurilor și culorilor de la Boba Carrier 4G și Boba Wrap. 

Avem acum în stoc wrapurile Dark Green, Orange, Purple, Black, Gray, Stardust și modelul prezentat mai sus, Organic Khaki. Le găsiți pe toate aici.

Și 4G modelele Montenegro, Dusk, Safari, Tweet și Kangaroo.

Transport mai ieftin

TRANSPORTUL GRATUIT îl primiți de azi dacă plasați o comandă mai mare de 300 RON.

Pentru comenzile mai mici de 300 ron transportul vă costă 12 RON indiferent dacă plătiți ramburs sau prin bancă.

Săptămâna Scutecelor Textile

De azi începe Real Nappy Week, adică Săptămâna Scutecelor Adevărate :).

Ne-am gândit la cei ce doresc să încerce mai multe tipuri de scutece cu copiii lor, așa că am venit cu multe seturi mixte în întâmpinarea lor. Le găsiți pe toate aici. Conțin toate mărcile din magazinul nostru: Milovia, Baba+Boo, Charlie Banana, Bambooty și Tots Bots.


În plus, în această săptămână aveți TRANSPORT GRATUIT la orice comandă mai mare de 200 ron. Comenzile mai mici beneficiază și ele de un transport mai ieftin decât până acum, acesta fiind 12 ron.

Charlie Banana din nou în stoc!

După cum probabil ați văzut pe Facebook, produsele Charlie Banana au revenit în stoc după o lungă perioadă în care le-am tot așteptat...

Ce avem nou în magazin?

Seturile de 6 scutece

Under the sea

Sweet Cherries

Under Construction

Sassy

Au revenit în stoc și seturile de 6 scutece Princess, Butterfly, Tutti Frutti, Unisex și Bootcamp:

Avem acum și seturi de 3 scutece

Monkey Doo

și Peony Blossom

Dintre accesorii, au revenit în stoc absorbantele de unică folosință, linerele 2-în-1 care au și rol de șervețele și în loc de șervețelele din bumbac organic avem acum unele din bumbac organic dublate cu polar, cu broderie roz sau albastră, foarte frumoase de făcut cadou.

Am adus culori noi de wet-bags și diaper pails (gentuțe cu fermoar sau saci pentru scutecele folosite)

Saltele din bumbac organic pentru schimbul scutecului (aleze refolosibile)

Și în cazul în care ați așteptat scutecele sau scutecele de înot din poza de mai jos, au revenit în stoc, unele din cele de înot cu măsura mult dorită X-Large

Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Îngrijirea stil cangur favorizează alăptarea

Cum ajută îngrijirea stil cangur alăptarea?

Îngrijirea stil cangur îmbunătățește lactația, prevalența alăptării și durata ei. Studiile au arătat că nou-născuții (indiferent dacă sunt prematuri sau născuți la termen) ținuți piele pe piele imediat după naștere au șanse duble să sugă în prima ora de viață, spre deosebire de bebelușii înfășați lăsați totuși în contact cu mama.

Dar oricând în primele săptămâni contactul piele pe piele timp de minim 60 de minute fără întreruperi crește frecvența supturilor și crește nivelul de prolactină la mamă, un hormon critic pentru menținerea unei secreții adecvate de lapte.

În 1998, Papi A. Gomez et al⁵⁰ au descoperit că dacă un bebeluș prematur e îngrijit piele pe piele timp de mai mult de 50 de minute are de 8 ori mai multe șanse să sugă spontan, fără ajutor, cu ușurință. Acest aspect nu e de neglijat, când de multe ori apar probleme de atașare la sân chiar și la bebelușii născuți la termen, din cauza sfaturilor nepotrivite și din cauză că mamele nu văd în jurul lor alăptarea, așa cum vedeau bunicile noastre.

Îngrijirea stil cangur permite accesul facil la sân, iar când ești bebeluș prematur e important să nu trebuiască să plângi când ți-e foame.

Atingerea piele pe piele crește secreția de lapte și stimulează reflexul de ejecție, de coborâre a laptelui. Dacă bebelușul nu poate suge și mama vrea să se mulgă pentru a-l hrăni, tot apropierea e cea care ajută. Pentru a extrage lapte, trebuie să poți secreta hormonul oxitocină, care nu se secretă în stare de stres și foarte greu se secretă departe de bebeluș. Apropierea de bebeluș  determină la mamă creşterea nivelului acestui hormon al conexiunii și al iubirii.

Sunt și studii care certifică acest lucru. ”Cu bebelușul la piept, mamele experimentează mai ușor reflexul de coborâre a laptelui, și produc o mai mare cantitate de lapte” (Furman,2002²³). Dacă își țin bebelușii prematuri piele pe piele, există mai mari șanse ca mamele să alăpteze exclusiv și să reușească să alăpteze o perioadă mai lungă (Figueroa de Leon⁵⁴).

Moore⁵² a revizuit 34 de studii și a ajuns la concluzia că îngrijirea piele pe piele de după naștere ajută alăptarea, oferind șanse duble ca mamele să alăpteze exclusiv la 3 si la 6 luni, indiferent dacă e vorba de prematuri sau de bebeluși născuți la termen. La bebelușii ținuți piele pe piele suptul a fost mai eficient chiar din prima sesiune de supt.

Tot un studiu de-al lui Moore⁵³ e amintit de consilierul IBCLC Nancy Mohrbacher⁴⁹ atunci când afirmă că alăptarea piele pe piele îți garantează succesul pe termen lung, pe când înfășarea copilului poate pune piedici serioase.

De ce ai vrea să-ți alăptezi bebelușul (mai ales din primele clipe și mai mult, chiar exclusiv)?

1.       Organizația Salvați Copiii a emis în 2013 un raport⁴⁵  care afirmă că dacă toate femeile din lume și-ar alăpta nou-născuții în prima oră de la naștere, 830 000 de copii ar fi salvați anual de la moarte! 

2.       Academia Americană de Pediatrie a emis recent un comunicat în legătură cu importanța vitală pentru ca bebelușii prematuri să primească lapte matern: “Spitalele și medicii ar trebui să recomande hrănirea cu lapte uman a prematurilor fie prin alăptare directă, fie prin hrănirea cu lapte muls de la mamă. Sprijinirea mamelor și educarea lor pentru alăptare ar trebui oferite cât se poate de devreme.  Tot cât de devreme posibil ar trebui ca bebelușul să fie pus pe mamă piele pe piele și alăptarea să fie încurajată.”

3.       Despre intestinul virgin: Atunci când se scrie despre intestinul virgin și importanța lui pentru sănătatea bebelușului, peste tot se face referire la bebeluși în general. Când e vorba de prematuri, cu atât mai mult sistemul lor digestiv nu e pregătit pentru altceva decât pentru laptele matern. Mama unui prematur secretă altfel de lapte față de mama unui bebeluș născut la termen, un lapte mai bogat în proteine, care îl ajută să crească și îl apără de infecțiile pentru care încă nu are anticorpi, inerente unui spital. De aceea e cu atât mai important ca personalul medical să susțină o mamă a unui bebeluș prematur (sau a doi, trei, bebeluși, de ce nu, de multe ori prematurii provin din sarcini multiple) să alăpteze exclusiv. E evident că laptele pe care ea îl secretă este cel mai bun pentru bebelușul ei prematur. Intestinele nou-născuților sunt poroase pentru a permite o mai bună absorbție, chiar și la nivel intestinal, a laptelui matern. Atunci când în loc de lapte matern ajunge astfel direct în sânge alt fel de lapte, sănătatea bebelușului are de suferit, cel mai adesea mai târziu în viață cu boli digestive, boli auto-imune și alergii. Pentru că sistemul imunitar al bebelușului atacă proteina străină ce a ajuns atât de departe în interiorul sistemului. Cum se poate crede încă în multe spitale că un praf făcut din laptele pasteurizat al altei specii (sau mai rău, din soia), amestecat cu margarină și zahăr și vitamine sintetice, poate fi mai bun pentru un bebeluș (prematur) decât laptele mamei lui? De ce încă în spitalele de la noi mamele sunt lămurite că laptele lor nu e bun sau nu e suficient?

4.       Dr. Nils Bergman, cel mai mare cercetător pe tema Kangaroo Mother Care, afirmă despre alăptare: ”Alăptarea este o parte foarte importantă a îngrijirii stil cangur. Dacă bebelușii sunt prea mici ca să poată suge, sunt hrăniți printr-un tub cu laptele mamei lor, mamă care e ajutată să se mulgă, până când bebelușul poate suge singur. Natura a creat lucrurile atât de frumos încât laptele mamei care naște prematur este complet diferit de laptele unei mame care naște la termen. Cel dintâi conține elemente speciale, care îl ajută pe bebelușul mititel să crească și să se dezvolte optim. De asemenea de o importanță vitală sunt anticorpii prezenți în laptele mamei, care îl protejează pe bebeluș de boli. Colostrul, lichidul transparent care există în sânii mamei în primele zile după naștere, este în mod special important din mai multe motive. Este vital ca acesta să fie muls și să-i fie dat bebelușului care e prea mic și nu poate suge. Acest “aur lichid” este foarte bogat nutrițional și ușor digerabil. Este cea mai bună hrană posibilă pentru orice nou-născut și îi pregătește bebelușului stomacul pentru a putea primi laptele matern, care va veni cândva începând cu a treia zi de la naștere. Chiar dacă mamele au ales să nu alăpteze, este recomandat să mulgă colostru și lapte matern pentru bebelușii lor dacă s-au născut prematuri sau bolnavi.”

5.       Dr. Jack Newman, cel mai mare expert în alăptare la nivel mondial, a afirmat despre îngrijirea piele pe piele cu orice bebeluș: “Probabilitatea ca alăptarea să reușească este mai mare atunci când mama și copilul sunt în contact piele pe piele imediat după naștere și când bebelușul se târăște înspre sân singur și se atașează la sân fără ajutor din partea cuiva. Nu există niciun motiv pentru care marea majoritate a bebelușilor să nu poată fi poziționați piele pe piele pe pieptul mamei imediat ce sunt născuți, chiar dacă s-au născut prin cezariană. Sunt multe motive foarte importante pentru care ei ar trebui sa fie puși piele pe piele pe pieptul mamei imediat după naștere și să stea așa cel puțin o oră. Bebelușii care se atașează singuri la sân au mult mai puține probleme de alăptare. Acest proces nu necesită niciun efort din partea mamei, iar rutinele spitalicești care ”încurajează mama să se odihnească după naștere” nu au niciun sens. Majoritatea mamelor nu vor altceva decât să își țină bebelușul piele pe piele. Bebelușul ar trebui ținut piele pe piele pe mama lui cât de mult timp e posibil, imediat după naștere și cât de mult se poate în primele săptămâni de viață. În paranteză fie spus, studiile au demonstrat că menținerea contactului piele pe piele îi oferă bebelușului căldură ca un incubator. Este adevărat că mulți bebeluși nu se atașează la sân și nu sug în acest timp, dar în general aceasta nu este o problemă, și nu e nimic rău să aștepți ca bebelușul să înceapă să sugă singur. Contactul piele pe piele este bun și este foarte important pentru bebeluș și pentru mamă chiar dacă bebelușul nu se atașează la sân. Contactul piele pe piele îl ajută pe bebeluș să se adapteze la noul mediu: respirația bebelușului, ritmul inimii și tensiunea sângelui sunt mai bune, concentrația de oxigen a sângelui lui este mai mare, temperatura e mai stabilă și glicemia e mai crescută. Mai mult, există dovezi solide că cu cât bebelușii sunt ținuți mai mult timp piele pe piele în primele zile și săptămâni de viață (nu numai în timpul hrănirilor), cu atât mai bună va fi dezvoltarea lor cerebrală.”

6.       Patricia Törngren: ”Alăptarea ar trebui să fie inițiată în prima oră de viață dacă bebelușul este destul de matur încât să poată suge, și ar trebui să continue apoi cu alăptarea la cerere (la semnal). În cazul bebelușilor care nu sunt dezorientați de la medicamentele primite, cel mai bine e să fie poziționați pe pieptul mamei, cu capul între sâni. Folosindu-și simțul mirosului și reflexul de apucare, bebelușul se va mișca, la câteva secunde de la naștere, până când se va atașa singur la sân.”  Poziția aceasta cu bebelușul deasupra, numită poziție biologică, va fi și acum și mai târziu ideală pentru că bebelușul nu se poate atașa greșit la sân. Mișcarea nou-născutului către sân se numește breastcrawl și sunt pe internet multe filme în care puteți vedea bebelușii nou-născuți în acțiune, târându-se înspre sân.

7.       Dr. pediatru Marta Mureșan, primul consultant în alăptare certificat internațional (IBCLC) din România, a afirmat în martie 2014, cu ocazia Zilei Internaționale a Consultantului în Alăptare³³: ”Problemele de alimentație ale sugarului ar lua sfârșit dacă în spitale s-ar respecta protocolul Skin To Skin (piele pe piele). Bebelușul nu va avea probleme de alimentație dacă mămica respectă o simplă regulă: imediat după naștere, copilul trebuie lăsat pe burtica mamei, cel puțin o oră. Acest reflex se formează în primele două ore după naștere.”

8.       Beneficiile speciale ale laptelui pentru prematuri: Un prematur are parte de toate beneficiile cunoscute ale alăptării pentru un copil născut la termen și în plus și unele specifice laptelui creat de mamă special pentru bebelușul ei prematur:

a.       Proteinele sunt speciale pentru ca bebelușul să le poată digera, spre deosebire de orice alt lapte, care ar fi greu digerabil pentru bebelușul prematur.

b.      Laptele matern pentru prematuri conține multă lipază, care îi ajută să digere mai bine grăsimile din lapte și să crească în greutate.

c.       Laptele matern conține carbohidrații lactoză și oligozaharide. Prematurii absorb 90% din lactoza din laptele matern, ceea ce îi ajută să digere mineralele mai bine. Oligozaharidele inhibă atașarea bacteriilor nocive de pereții intestinali, ceea ce duce la un risc scăzut de enterocolită necrozantă (NEC), principala cauză de deces a bebelușilor prematuri.

d.      Laptele îl protejează pe bebeluș împotriva diferitelor infecții, cum ar fi infecțiile urechii, meningită, pneumonie, bronșiolită, septicemie.

e.      Infecția cu virusul sincitial respirator, devastatoare printre bebelușii prematuri, este rar întâlnită la bebelușii alăptați din cauză că mama le transmite acestora anticorpi prin lapte.

f.        Pentru că prematurii sunt de obicei predispuși la întârzieri în dezvoltare și în performanțe școlare, merită menționate și beneficiile alăptării pentru dezvoltarea cognitivă. Au fost și studii care au cercetat dezvoltarea imediată, astfel că la 30 de luni prematurii alăptați erau mult mai dezvoltați decât cei nealăptați, dar și studii care urmăresc copiii mult după înțărcare, la 7-8 ani, și care au demonstrat diferențe mari de IQ între prematurii alăptați și cei nealăptați. 

9.       Glandele Montgomery de pe areola mamară nu numai că emană un miros asemănător lichidului amniotic, care îi face pe bebeluși să caute sânul pentru a suge, dar acționează și ca receptoare de salivă, pentru a obține informația necesară pentru fabricarea laptelui potrivit pentru copil, și din punct de vedere nutrițional, și din punct de vedere imunologic. Mereu lapte optim, imposibil de stabilit într-o fabrică unde se produce același praf pentru toată lumea. Să nu uităm deci că și laptele muls de la mamă nu va fi chiar lapte perfect pentru bebeluș dacă el nu suge direct la sân pentru a “cere” ceea ce are nevoie. Formula de lapte praf nu e nici pe departe potrivită pentru un nou-născut, mai ales prematur, și ar trebui să se folosească doar dacă nu se poate face rost de lapte matern, după cum spune și Organizația Mondială a Sănătății. În ultimii ani s-a descoperit chiar că laptele matern e diferit pentru fetițe și băieți, așa că se adaugă încă o provocare celor care încearcă să imite lichidul miraculos fără să reușească nici măcar să se apropie de ceea ce știm în acest moment despre el. Nu vom reuși să copiem sau să păcălim natura. Formula de lapte praf ar trebui deci lăsată doar pentru situațiile foarte tragice când mama nu mai este disponibilă și când nu se găsește lapte de la o altă mamă donatoare, situație în care formula de lapte praf este salvatoare de vieți și este de apreciat. Recomandarea OMS²⁷ pentru hrănirea oricăror bebeluși este: dacă mama nu e disponibilă pentru alăptare, se încearcă următoarele variante, în ordinea aceasta: laptele mamei muls; alăptat la sânul altei mame; alt lapte matern muls proaspăt; lapte matern dintr-o bancă de lapte; formula. De aceea este dureroasă situația din țara noastră, când majoritatea mamelor își doresc să alăpteze, majoritatea ar putea fizic, dar sunt împiedicate (intenționat sau din neștiință) chiar de personalul medical care ar trebui să știe recomandările OMS. Și care ar trebui să fie chiar ei cei care le ajută pe mame să alăpteze.

10.   Mirosul laptelui matern are efect analgezic. În 2009 un grup de cercetători din Japonia⁵⁵ au demonstrat că dacă unui bebeluș i se oferă să miroasă (chiar și numai atât!) laptele mamei lui, acesta nu are dureri când trece prin experiențe dureroase (cum ar fi analizele din călcâi), spre deosebire de bebelușii care au mirosit laptele altei mame sau formula de lapte praf. Nu numai că nu are dureri, dar nici nu e stresat, analizarea salivei arată nivel scăzut de cortizon față de grupurile de bebeluși de control. Și unde simte bebelușul mirosul mamei lui mereu? La pieptul ei, piele pe piele, îngrijit stil cangur! Pieptul mamei este intr-adevăr cel mai bun loc din lume, unde nu există nicio durere și nicio nefericire. 

Bibliografie:

23. Furman L., Correlates of Lactation of Very Low Birth Weight Infants, Pediatrics Vol. 109 (4) 57, 2002

27. Global Strategy For Infant and Young Child Feeding, World Health Organization, Geneva, 2003

33.  http://www.ziardecluj.ro/mamicile-din-cluj-consiliate-alaptare

45. Mason Frances, Rawe Kathryn, Wright Simon, Superfood For Babies, Save the children, 2013 

49. Mohrbacher Nancy, Rethinking Swaddling, International Journal of Childbirth Education, Volume 25, Number 3, September 2010  

50. Monasterolo R. Closa, J. Moralejo Benéitez, Mª. del M. Ravés Olivé, Mª J. Martínez Martínez, A. Gómez Papí, Método canguro en recién nacidos prematuros ingresados en una Unidad de Cuidados Intensivos Neonatal, Anales Españoles De Pediatria, VOL. 49 Nº 5, 1998

52. Moore ER, Anderson GC, Bergman N, Dowswell T., Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants, Cochrane Database Syst Rev, 16;5:CD003519. doi: 10.1002/14651858.CD003519.pub3, May 2012

53. Moore ER, Anderson GC, Randomized controlled trial of very early mother-infant skin-to-skin contact and breastfeeding status, J Midwifery Womens Health; 52(2):116-25, 2007

54. Mulet R.C., Figueroa de Leon R., Gonzalez J.V.B., Mother-child early contact with the mothers kangaroo program and natural breastfeeding, Rev.Latin.Perinat. 12 ,#3-4, 54-60, 1992

55. Nishitani Shota, Miyamura Tsunetake, Tagawa Masato, Sumi Muneichiro, Takase Ryuta, Doi Hirokazu, Moriuchi Hiroyuki, Shinohara Kazuyuki, The calming effect of a maternal breast milk odor on the human 0newborn infant, Neuroscience Research, 63 (1), pp. 66-71; 2009



Partea a 5-a o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.

Ziua planetei Pământ

(sursa foto)

Azi sărbătorim planeta pe care locuim. Să ne gândim ce am putea face pentru a-i prelungi viața și pentru a le oferi copiilor noștri posibilitatea s-o locuiască toată viața lor. Pentru că experții la nivel mondial sunt de părere că dacă nu facem ceva ACUM, nu va mai fi viață pe Terra în câteva decenii. Și nu vrem să ne imaginăm scenariile filmelor apocaliptice devenind realitate, avându-i ca protagoniști pe copiii și pe nepoții noștri, nu?

De obicei oamenii ori nu știu ce ar putea face, ori consideră că aportul lor mic nu are importanță. Dacă toți oamenii cred așa, normal că nu are, dar dacă fiecare adoptă pași mici, mai avem o șansă. 

Ce am putea face?

• să nu aruncăm gunoaie în natură
• să fim cumpătați în folosirea electricității și a gazului
• să folosim scutece textile
• să alăptăm
• să reciclăm cât se poate de mult
• să folosim la maxim ce avem, fără cumpărături în exces. De exemplu, poate nu ai neapărată nevoie de tricouri noi în fiecare sezon, dar le cumperi doar pentru că sunt ieftine.
• să cumpărăm cât mai multă hrană naturală, nu împachetată. Și mai bine dacă e din zona noastră. Ar fi perfect să fie crescută fără chimicale. 
• să folosim cosmetice și detergenți ecologici
• să nu cumpărăm jucării în exces, iar cele ce le alegem să fie ecologice, de exemplu din lemn de arbore de cauciuc care crește repede și este o cultură sustenabilă. Sau din plastic reciclat.

Mai aveți idei? Acum, când să postez, mi-am amintit că anticoncepționalele ajung prin urină în apa planetară, provocând infertilitatea peștilor, deci ATÂT de multe alegeri ce le facem distrug planeta și ecosistemele ei încât unele nici nu ni le putem închipui. Vă aștept cu alte idei!