Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.


Îngrijirea stil cangur ajută la formarea microbiomului ideal

Fiecare din noi avem mii de miliarde de bacterii care ne populează, fiecare cu gene proprii. Noul hit științific este să studiezi microbiomul fiecărui om și importanța lui. E numit uneori genom secundar pentru că dăm mai departe moștenitorilor noștri și aceste informații genetice. Am putea spune că suntem doar 10% oameni. Pentru fiecare celulă umană avem 10 bacterii rezidente. Sunt peste 1000 de specii de bacterii în gura noastră, peste 150 în spatele urechii, peste 440 pe interiorul antebrațului și mii de specii în intestine.

Compoziția microbiomului este definitorie pentru starea noastră de sănătate. Orice dereglare de compoziție duce la boli cronice, la obezitate, la infecții, la dereglări de imunitate, boli autoimune, probleme dentare, deficiențe de absorbție a mineralelor și vitaminelor, deficiențe hormonale, nivel de stres crescut și chiar schimbări de temperament.

Bebelușii expuși la antibiotice în primele 6 luni de viață sunt mai predispuși la obezitate când ajung la maturitate. O lipsă a unui microbiom echilibrat la începutul vieții deteriorează în așa fel sistemul nervos central încât poate altera nivelul serotoninei din creier pe viață. Serotonina este hormonul fericirii, deci atât de mult ne poate influența microbiomul de la naștere toată viața!¹¹

Din această cauză în lumea oamenilor de știință are loc de câțiva ani o schimbare de paradigmă și o conștientizare a răului făcut de perioada de luptă anti-bacteriană. S-a ajuns să se vorbească de microbiomul țărilor vestice dezvoltate ca fiind unul sărac și dereglat, din cauza produselor antimicrobiene și din cauza medicamentelor antibiotice.

Microbiomul unui om începe să se formeze din uter. Chiar în 2013 s-a dărâmat mitul că mediul uterin ar fi steril (să nu uităm deci să avem mereu încredere în natură, pentru că multe aspecte oamenii de știință nu le cunosc încă, le descoperă treptat). Acesta se formează aproape în totalitate în ultimele săptămâni de sarcină. De ce e important acest aspect? Din două motive: 

• pentru că avem încă un motiv pentru care trebuie să ne străduim ca bebelușul să stea cât de mult timp în uter. Cezariana programată (deci înainte de a începe travaliul) și nașterea vaginală provocată sunt  nașteri ale unor bebeluși prematuri. Calculele și aparatele pot greși, iar dacă acel bebeluș ar mai fi stat în mod normal în uter încă patru săptămâni, poate până la 42 sau 43 de săptămâni de sarcină, atunci scoțându-l afară la 38 de săptămâni fără motiv, bebelușul e născut prematur, înainte să își încheie dezvoltarea. 
• pentru că așa înțelegem de ce e cu atât mai important, dacă totuși bebelușii se nasc prematur fără voia noastră, ca aceștia să fie ținuți piele pe piele pe mama lor și să sugă doar colostru matern. Pentru a repara deficiența microbiomului .

De fapt oamenii de știință au ajuns la concluzia²² că microbiomul dereglat al mamei duce în cele mai multe cazuri la naștere prematură, din cauza patogenilor care ajung la sacul amniotic, nefiind ținuți în frâu de bacteriile bune. Așadar un microbiom dereglat chiar putem spune că își întinde efectele negative pe mai multe generații. 

Dacă se naște natural, bebelușul se populează cu bacterii benefice din canalul de naștere și din intestinul mamei. Bacteriile sunt înghițite și îi populează intestinul în câteva secunde⁶²! Pus apoi imediat, gol, pe pieptul gol al mamei, își ia și de aici bacterii benefice comune. Sugând imediat lapte matern cu oligozaharide, își completează microbiomul perfect, pentru că sistemul limfatic al mamei duce bacterii din microbiomul propriu din intestin înspre glandele ce secretă lapte matern⁴⁵.

Dr. Eric Rogiera de la Universitatea din Kentucky a descoperit⁵⁹ în lapte anticorpul SIgA, care ajută la popularea organismului bebelușului cu microbii potriviți. Fără acest anticorp, majoritatea cobailor din studiu au suferit boli intestinale inflamatorii. SIgA apare și în salivă și în transpirație, așa că, și dacă bebelușul e alăptat, și dacă nu, îi puteți oferi acest “dar” pentru microbiom, ținându-l piele pe piele pe pieptul dumneavoastră. 

Dacă e născut prin cezariană, bebeluşul dă de substanțe chimice care îi omoară bacteriile puține cu care se populează în uter. Ținut într-un pătuț/incubator departe de mamă, va primi acele bacterii pe piele, cele prezente în obiectele ce îl ating, pe mâinile personalului medical,  virușii și bacteriile care știm că bântuie spitalele noastre. Poate i se va administra un antibiotic preventiv care îi va distruge total flora intestinală pentru mulți ani și va primi un lapte care nu numai că nu e steril, dar care conține din eroarea fabricii bacterii patogene. Cum s-a ajuns aici? Era antibioticelor și a substanțelor antimicrobiene ne-a dat de înțeles că toți microbii sunt patogeni și că trebuie și putem să-i eliminăm pe toți. Ni s-a spus că mama e murdară, plină de microbi, și că bebelușului îi e mai bine departe de ea, într-un mediu presupus steril. Ni s-a spus că sânul mamei nu poate fi sterilizat ca o tetină de biberon și că laptele ei, fiind viu, poate conține ceva ce oamenii de știință nu pot controla (ca și cum asta ar fi un lucru rău și natura ar fi greșită!). Dar încercarea de sterilizare a mediului a dus doar la omorârea bacteriilor bune și la producerea unor patogeni mult mai puternici și rezistenți, care nu mai răspund la antibiotice sau antibacteriene. Nici măcar în cazurile de excepție când chiar ar fi nevoie. Mediul și substanțele cu care bebelușul vine în contact nu pot fi sterile, nu la infinit. Însă mama îl poate ajuta să își populeze microbiomul în mod sănătos și sperăm că nu am aflat noi oamenii aceste detalii prea târziu.

În primele ore și zile de la naștere microbiomul echilibrat îl stimulează pe nou-născut să producă celule albe și alți compuși ai sistemului imunitar, inclusiv anticorpi⁶². Acesta este unul din motivele pentru care bebelușii născuți prin cezariană sau cei hrăniți cu lapte praf au o incidență mai mare de alergii, astm, dermatite și boli autoimune, sistemul lor imunitar nu se populează cu bacterii specifice. Când acești bebeluși întâlnesc un patogen, sistemul imunitar încearcă să lupte, generând o reacție inflamatoare la nivel mic, care determină slăbirea organismului și deteriorarea membranei intestinale. Astfel apare problema intestinului permeabil, care lasă să intre în sângele bebelușului proteine străine și carbohidrați, ba chiar și molecule de mâncare incomplet digerată, care în mod normal nu ar fi absorbite. Acest fapt duce la inflamarea sistemului imunitar, și deci la alergii, astm, dermatite, diabet, obezitate și alte boli cronice mai târziu în viață⁶². Oamenii de știință din Boulder SUA și din Puerto Rico studiază acum ce efect ar avea asupra bebelușilor născuți prin cezariană inocularea cu bacterii specifice vaginului și intestinului mamei. 

Dar cercetătorii spanioli⁴ au descoperit că laptele matern al mamelor ce au născut prin cezariană are un microbiom mai sărac decât cel al mamelor care au născut natural. Așadar avem încă un motiv să evităm operația cezariană pe cât posibil. Tot în acel studiu s-a demonstrat că microbiomul se modifică pe tot parcursul alăptării, mama producând lapte specific fiecărei vârste a copilului. Așadar trebuie să înțelegem cât e de important ca mama să alăpteze cât mai mult timp, iar îngrijirea stil cangur o va ajuta în acest scop, după cum am văzut la paragraful aferent alăptării, într-o postare anterioară. Și poate vom înțelege din nou că e imposibil ca o companie de lapte praf să poată crea un substitut pentru laptele miraculos uman, care e continuu altul, viu, în funcție de nevoile puiului de om ce suge la sân.

Dar efectele unui microbiom slab nu sunt doar boli pe termen lung, toată viața. Am amintit și într-o postare anterioară de cauza principală de deces a bebelușilor prematuri: enterocolita necrozantă (NEC), în care intestinul bebelușului moare pur și simplu. În toți anii în care oamenii de știință au studiat această boală teribilă, nu i-au găsit leac, altul decât cel oferit de natură. Singura substanță ce previne NEC este laptele matern, dar părinții nu sunt informați de acest aspect extrem de important și li se spune de cele mai multe ori că nu are rost să se chinuie cu alăptarea, pentru că formula e la fel de bună. De ce amintim și la acest paragraf despre NEC? Pentru că în 2013 Smithsonian Magazine¹¹ a publicat un articol care afirma că NEC apare în cazurile de microbiom dereglat.

Problema este că odată dereglat microbiomul, acesta nu se repară în mod artificial. Încercările de a salva pacienții cu pancreatită prin administrarea probioticelor a dus la rezultate tragice, acestea devenind hrană pentru bacteriile patogene¹¹. Degeaba încercăm să păcălim natura.

Mulți pacienți salvați de la infecții resipratorii cu ajutorul antibioticelor au ajuns să moară din cauza infecției intestinale cu Clostridium Difficile, deci trebuie să schimbam tactica¹¹. Până acum, cel mai eficient tratament pentru a supraviețui infecției cu Clostridium Difficile a fost transplantul de bacterii intestinale de la o persoană sănătoasă, nu reluarea tratamentului cu antibiotice.

Bibliografie:

11. Conniff Richard,  Microbes: The Trillions of Creatures Governing Your Health, Smithsonian Magazine, 2013

45. Mason Frances, Rawe Kathryn, Wright Simon, Superfood For Babies, Save the children, 2013

22. Funkhouser LJ, Bordenstein SR, Mom Knows Best: The Universality of Maternal Microbial Transmission, PLoS Biol 11(8): e1001631. doi:10.1371/journal.pbio.1001631, 2013

62. Sloan Mark, Birth Day: A Pediatrician Explores the Science, the History, and the Wonder of Childbirth, Ballantine Books; 1 edition, March 24, 2009

59. Rogiera Eric W., Aubrey L. Frantza, Maria E. C. Brunoa, Leia Wedlunda, Donald A. Cohena, Arnold J. Strombergb, Charlotte S. Kaetzela, Secretory antibodies in breast milk promote long-term intestinal homeostasis by regulating the gut microbiota and host gene expression, Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 20 August 2013

4. Cabrera-Rubio Raul,  M Carmen Collado,  Kirsi Laitinen, Seppo Salminen,  Erika Isolauri, Alex Mira, The human milk microbiome changes over lactation and is shaped by maternal weight and mode of delivery, 2012 American Society for Nutrition.

Partea a 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.