Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Îngrijirea stil cangur favorizează alăptarea

Cum ajută îngrijirea stil cangur alăptarea?

Îngrijirea stil cangur îmbunătățește lactația, prevalența alăptării și durata ei. Studiile au arătat că nou-născuții (indiferent dacă sunt prematuri sau născuți la termen) ținuți piele pe piele imediat după naștere au șanse duble să sugă în prima ora de viață, spre deosebire de bebelușii înfășați lăsați totuși în contact cu mama.

Dar oricând în primele săptămâni contactul piele pe piele timp de minim 60 de minute fără întreruperi crește frecvența supturilor și crește nivelul de prolactină la mamă, un hormon critic pentru menținerea unei secreții adecvate de lapte.

În 1998, Papi A. Gomez et al⁵⁰ au descoperit că dacă un bebeluș prematur e îngrijit piele pe piele timp de mai mult de 50 de minute are de 8 ori mai multe șanse să sugă spontan, fără ajutor, cu ușurință. Acest aspect nu e de neglijat, când de multe ori apar probleme de atașare la sân chiar și la bebelușii născuți la termen, din cauza sfaturilor nepotrivite și din cauză că mamele nu văd în jurul lor alăptarea, așa cum vedeau bunicile noastre.

Îngrijirea stil cangur permite accesul facil la sân, iar când ești bebeluș prematur e important să nu trebuiască să plângi când ți-e foame.

Atingerea piele pe piele crește secreția de lapte și stimulează reflexul de ejecție, de coborâre a laptelui. Dacă bebelușul nu poate suge și mama vrea să se mulgă pentru a-l hrăni, tot apropierea e cea care ajută. Pentru a extrage lapte, trebuie să poți secreta hormonul oxitocină, care nu se secretă în stare de stres și foarte greu se secretă departe de bebeluș. Apropierea de bebeluș  determină la mamă creşterea nivelului acestui hormon al conexiunii și al iubirii.

Sunt și studii care certifică acest lucru. ”Cu bebelușul la piept, mamele experimentează mai ușor reflexul de coborâre a laptelui, și produc o mai mare cantitate de lapte” (Furman,2002²³). Dacă își țin bebelușii prematuri piele pe piele, există mai mari șanse ca mamele să alăpteze exclusiv și să reușească să alăpteze o perioadă mai lungă (Figueroa de Leon⁵⁴).

Moore⁵² a revizuit 34 de studii și a ajuns la concluzia că îngrijirea piele pe piele de după naștere ajută alăptarea, oferind șanse duble ca mamele să alăpteze exclusiv la 3 si la 6 luni, indiferent dacă e vorba de prematuri sau de bebeluși născuți la termen. La bebelușii ținuți piele pe piele suptul a fost mai eficient chiar din prima sesiune de supt.

Tot un studiu de-al lui Moore⁵³ e amintit de consilierul IBCLC Nancy Mohrbacher⁴⁹ atunci când afirmă că alăptarea piele pe piele îți garantează succesul pe termen lung, pe când înfășarea copilului poate pune piedici serioase.

De ce ai vrea să-ți alăptezi bebelușul (mai ales din primele clipe și mai mult, chiar exclusiv)?

1.       Organizația Salvați Copiii a emis în 2013 un raport⁴⁵  care afirmă că dacă toate femeile din lume și-ar alăpta nou-născuții în prima oră de la naștere, 830 000 de copii ar fi salvați anual de la moarte! 

2.       Academia Americană de Pediatrie a emis recent un comunicat în legătură cu importanța vitală pentru ca bebelușii prematuri să primească lapte matern: “Spitalele și medicii ar trebui să recomande hrănirea cu lapte uman a prematurilor fie prin alăptare directă, fie prin hrănirea cu lapte muls de la mamă. Sprijinirea mamelor și educarea lor pentru alăptare ar trebui oferite cât se poate de devreme.  Tot cât de devreme posibil ar trebui ca bebelușul să fie pus pe mamă piele pe piele și alăptarea să fie încurajată.”

3.       Despre intestinul virgin: Atunci când se scrie despre intestinul virgin și importanța lui pentru sănătatea bebelușului, peste tot se face referire la bebeluși în general. Când e vorba de prematuri, cu atât mai mult sistemul lor digestiv nu e pregătit pentru altceva decât pentru laptele matern. Mama unui prematur secretă altfel de lapte față de mama unui bebeluș născut la termen, un lapte mai bogat în proteine, care îl ajută să crească și îl apără de infecțiile pentru care încă nu are anticorpi, inerente unui spital. De aceea e cu atât mai important ca personalul medical să susțină o mamă a unui bebeluș prematur (sau a doi, trei, bebeluși, de ce nu, de multe ori prematurii provin din sarcini multiple) să alăpteze exclusiv. E evident că laptele pe care ea îl secretă este cel mai bun pentru bebelușul ei prematur. Intestinele nou-născuților sunt poroase pentru a permite o mai bună absorbție, chiar și la nivel intestinal, a laptelui matern. Atunci când în loc de lapte matern ajunge astfel direct în sânge alt fel de lapte, sănătatea bebelușului are de suferit, cel mai adesea mai târziu în viață cu boli digestive, boli auto-imune și alergii. Pentru că sistemul imunitar al bebelușului atacă proteina străină ce a ajuns atât de departe în interiorul sistemului. Cum se poate crede încă în multe spitale că un praf făcut din laptele pasteurizat al altei specii (sau mai rău, din soia), amestecat cu margarină și zahăr și vitamine sintetice, poate fi mai bun pentru un bebeluș (prematur) decât laptele mamei lui? De ce încă în spitalele de la noi mamele sunt lămurite că laptele lor nu e bun sau nu e suficient?

4.       Dr. Nils Bergman, cel mai mare cercetător pe tema Kangaroo Mother Care, afirmă despre alăptare: ”Alăptarea este o parte foarte importantă a îngrijirii stil cangur. Dacă bebelușii sunt prea mici ca să poată suge, sunt hrăniți printr-un tub cu laptele mamei lor, mamă care e ajutată să se mulgă, până când bebelușul poate suge singur. Natura a creat lucrurile atât de frumos încât laptele mamei care naște prematur este complet diferit de laptele unei mame care naște la termen. Cel dintâi conține elemente speciale, care îl ajută pe bebelușul mititel să crească și să se dezvolte optim. De asemenea de o importanță vitală sunt anticorpii prezenți în laptele mamei, care îl protejează pe bebeluș de boli. Colostrul, lichidul transparent care există în sânii mamei în primele zile după naștere, este în mod special important din mai multe motive. Este vital ca acesta să fie muls și să-i fie dat bebelușului care e prea mic și nu poate suge. Acest “aur lichid” este foarte bogat nutrițional și ușor digerabil. Este cea mai bună hrană posibilă pentru orice nou-născut și îi pregătește bebelușului stomacul pentru a putea primi laptele matern, care va veni cândva începând cu a treia zi de la naștere. Chiar dacă mamele au ales să nu alăpteze, este recomandat să mulgă colostru și lapte matern pentru bebelușii lor dacă s-au născut prematuri sau bolnavi.”

5.       Dr. Jack Newman, cel mai mare expert în alăptare la nivel mondial, a afirmat despre îngrijirea piele pe piele cu orice bebeluș: “Probabilitatea ca alăptarea să reușească este mai mare atunci când mama și copilul sunt în contact piele pe piele imediat după naștere și când bebelușul se târăște înspre sân singur și se atașează la sân fără ajutor din partea cuiva. Nu există niciun motiv pentru care marea majoritate a bebelușilor să nu poată fi poziționați piele pe piele pe pieptul mamei imediat ce sunt născuți, chiar dacă s-au născut prin cezariană. Sunt multe motive foarte importante pentru care ei ar trebui sa fie puși piele pe piele pe pieptul mamei imediat după naștere și să stea așa cel puțin o oră. Bebelușii care se atașează singuri la sân au mult mai puține probleme de alăptare. Acest proces nu necesită niciun efort din partea mamei, iar rutinele spitalicești care ”încurajează mama să se odihnească după naștere” nu au niciun sens. Majoritatea mamelor nu vor altceva decât să își țină bebelușul piele pe piele. Bebelușul ar trebui ținut piele pe piele pe mama lui cât de mult timp e posibil, imediat după naștere și cât de mult se poate în primele săptămâni de viață. În paranteză fie spus, studiile au demonstrat că menținerea contactului piele pe piele îi oferă bebelușului căldură ca un incubator. Este adevărat că mulți bebeluși nu se atașează la sân și nu sug în acest timp, dar în general aceasta nu este o problemă, și nu e nimic rău să aștepți ca bebelușul să înceapă să sugă singur. Contactul piele pe piele este bun și este foarte important pentru bebeluș și pentru mamă chiar dacă bebelușul nu se atașează la sân. Contactul piele pe piele îl ajută pe bebeluș să se adapteze la noul mediu: respirația bebelușului, ritmul inimii și tensiunea sângelui sunt mai bune, concentrația de oxigen a sângelui lui este mai mare, temperatura e mai stabilă și glicemia e mai crescută. Mai mult, există dovezi solide că cu cât bebelușii sunt ținuți mai mult timp piele pe piele în primele zile și săptămâni de viață (nu numai în timpul hrănirilor), cu atât mai bună va fi dezvoltarea lor cerebrală.”

6.       Patricia Törngren: ”Alăptarea ar trebui să fie inițiată în prima oră de viață dacă bebelușul este destul de matur încât să poată suge, și ar trebui să continue apoi cu alăptarea la cerere (la semnal). În cazul bebelușilor care nu sunt dezorientați de la medicamentele primite, cel mai bine e să fie poziționați pe pieptul mamei, cu capul între sâni. Folosindu-și simțul mirosului și reflexul de apucare, bebelușul se va mișca, la câteva secunde de la naștere, până când se va atașa singur la sân.”  Poziția aceasta cu bebelușul deasupra, numită poziție biologică, va fi și acum și mai târziu ideală pentru că bebelușul nu se poate atașa greșit la sân. Mișcarea nou-născutului către sân se numește breastcrawl și sunt pe internet multe filme în care puteți vedea bebelușii nou-născuți în acțiune, târându-se înspre sân.

7.       Dr. pediatru Marta Mureșan, primul consultant în alăptare certificat internațional (IBCLC) din România, a afirmat în martie 2014, cu ocazia Zilei Internaționale a Consultantului în Alăptare³³: ”Problemele de alimentație ale sugarului ar lua sfârșit dacă în spitale s-ar respecta protocolul Skin To Skin (piele pe piele). Bebelușul nu va avea probleme de alimentație dacă mămica respectă o simplă regulă: imediat după naștere, copilul trebuie lăsat pe burtica mamei, cel puțin o oră. Acest reflex se formează în primele două ore după naștere.”

8.       Beneficiile speciale ale laptelui pentru prematuri: Un prematur are parte de toate beneficiile cunoscute ale alăptării pentru un copil născut la termen și în plus și unele specifice laptelui creat de mamă special pentru bebelușul ei prematur:

a.       Proteinele sunt speciale pentru ca bebelușul să le poată digera, spre deosebire de orice alt lapte, care ar fi greu digerabil pentru bebelușul prematur.

b.      Laptele matern pentru prematuri conține multă lipază, care îi ajută să digere mai bine grăsimile din lapte și să crească în greutate.

c.       Laptele matern conține carbohidrații lactoză și oligozaharide. Prematurii absorb 90% din lactoza din laptele matern, ceea ce îi ajută să digere mineralele mai bine. Oligozaharidele inhibă atașarea bacteriilor nocive de pereții intestinali, ceea ce duce la un risc scăzut de enterocolită necrozantă (NEC), principala cauză de deces a bebelușilor prematuri.

d.      Laptele îl protejează pe bebeluș împotriva diferitelor infecții, cum ar fi infecțiile urechii, meningită, pneumonie, bronșiolită, septicemie.

e.      Infecția cu virusul sincitial respirator, devastatoare printre bebelușii prematuri, este rar întâlnită la bebelușii alăptați din cauză că mama le transmite acestora anticorpi prin lapte.

f.        Pentru că prematurii sunt de obicei predispuși la întârzieri în dezvoltare și în performanțe școlare, merită menționate și beneficiile alăptării pentru dezvoltarea cognitivă. Au fost și studii care au cercetat dezvoltarea imediată, astfel că la 30 de luni prematurii alăptați erau mult mai dezvoltați decât cei nealăptați, dar și studii care urmăresc copiii mult după înțărcare, la 7-8 ani, și care au demonstrat diferențe mari de IQ între prematurii alăptați și cei nealăptați. 

9.       Glandele Montgomery de pe areola mamară nu numai că emană un miros asemănător lichidului amniotic, care îi face pe bebeluși să caute sânul pentru a suge, dar acționează și ca receptoare de salivă, pentru a obține informația necesară pentru fabricarea laptelui potrivit pentru copil, și din punct de vedere nutrițional, și din punct de vedere imunologic. Mereu lapte optim, imposibil de stabilit într-o fabrică unde se produce același praf pentru toată lumea. Să nu uităm deci că și laptele muls de la mamă nu va fi chiar lapte perfect pentru bebeluș dacă el nu suge direct la sân pentru a “cere” ceea ce are nevoie. Formula de lapte praf nu e nici pe departe potrivită pentru un nou-născut, mai ales prematur, și ar trebui să se folosească doar dacă nu se poate face rost de lapte matern, după cum spune și Organizația Mondială a Sănătății. În ultimii ani s-a descoperit chiar că laptele matern e diferit pentru fetițe și băieți, așa că se adaugă încă o provocare celor care încearcă să imite lichidul miraculos fără să reușească nici măcar să se apropie de ceea ce știm în acest moment despre el. Nu vom reuși să copiem sau să păcălim natura. Formula de lapte praf ar trebui deci lăsată doar pentru situațiile foarte tragice când mama nu mai este disponibilă și când nu se găsește lapte de la o altă mamă donatoare, situație în care formula de lapte praf este salvatoare de vieți și este de apreciat. Recomandarea OMS²⁷ pentru hrănirea oricăror bebeluși este: dacă mama nu e disponibilă pentru alăptare, se încearcă următoarele variante, în ordinea aceasta: laptele mamei muls; alăptat la sânul altei mame; alt lapte matern muls proaspăt; lapte matern dintr-o bancă de lapte; formula. De aceea este dureroasă situația din țara noastră, când majoritatea mamelor își doresc să alăpteze, majoritatea ar putea fizic, dar sunt împiedicate (intenționat sau din neștiință) chiar de personalul medical care ar trebui să știe recomandările OMS. Și care ar trebui să fie chiar ei cei care le ajută pe mame să alăpteze.

10.   Mirosul laptelui matern are efect analgezic. În 2009 un grup de cercetători din Japonia⁵⁵ au demonstrat că dacă unui bebeluș i se oferă să miroasă (chiar și numai atât!) laptele mamei lui, acesta nu are dureri când trece prin experiențe dureroase (cum ar fi analizele din călcâi), spre deosebire de bebelușii care au mirosit laptele altei mame sau formula de lapte praf. Nu numai că nu are dureri, dar nici nu e stresat, analizarea salivei arată nivel scăzut de cortizon față de grupurile de bebeluși de control. Și unde simte bebelușul mirosul mamei lui mereu? La pieptul ei, piele pe piele, îngrijit stil cangur! Pieptul mamei este intr-adevăr cel mai bun loc din lume, unde nu există nicio durere și nicio nefericire. 

Bibliografie:

23. Furman L., Correlates of Lactation of Very Low Birth Weight Infants, Pediatrics Vol. 109 (4) 57, 2002

27. Global Strategy For Infant and Young Child Feeding, World Health Organization, Geneva, 2003

33.  http://www.ziardecluj.ro/mamicile-din-cluj-consiliate-alaptare

45. Mason Frances, Rawe Kathryn, Wright Simon, Superfood For Babies, Save the children, 2013 

49. Mohrbacher Nancy, Rethinking Swaddling, International Journal of Childbirth Education, Volume 25, Number 3, September 2010  

50. Monasterolo R. Closa, J. Moralejo Benéitez, Mª. del M. Ravés Olivé, Mª J. Martínez Martínez, A. Gómez Papí, Método canguro en recién nacidos prematuros ingresados en una Unidad de Cuidados Intensivos Neonatal, Anales Españoles De Pediatria, VOL. 49 Nº 5, 1998

52. Moore ER, Anderson GC, Bergman N, Dowswell T., Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants, Cochrane Database Syst Rev, 16;5:CD003519. doi: 10.1002/14651858.CD003519.pub3, May 2012

53. Moore ER, Anderson GC, Randomized controlled trial of very early mother-infant skin-to-skin contact and breastfeeding status, J Midwifery Womens Health; 52(2):116-25, 2007

54. Mulet R.C., Figueroa de Leon R., Gonzalez J.V.B., Mother-child early contact with the mothers kangaroo program and natural breastfeeding, Rev.Latin.Perinat. 12 ,#3-4, 54-60, 1992

55. Nishitani Shota, Miyamura Tsunetake, Tagawa Masato, Sumi Muneichiro, Takase Ryuta, Doi Hirokazu, Moriuchi Hiroyuki, Shinohara Kazuyuki, The calming effect of a maternal breast milk odor on the human 0newborn infant, Neuroscience Research, 63 (1), pp. 66-71; 2009



Partea a 5-a o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.