Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.


Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Îngrijirea stil cangur protejează copilul împotriva colicilor

Unii cercetători consideră că cea mai importantă cauză a colicilor ar fi inabilitatea bebelușului de a trece dintr-un somn în altul, de fapt plânsul provocat de această inabilitate. Îngrijirea stil cangur îl ajută pe bebeluș să doarmă mai bine, după cum veți vedea mai jos în paragraful dedicat somnului, deci “rezolvă” astfel și colicile.

Conform celui mai mare specialist al îngrijirii stil cangur, Dr. Nils Bergman, colicile pot fi cauzate de prea multă mâncare primită odată sau de faptul că procesele digestive la nou-născut se blochează în momentul în care acesta e separat de mamă. El spune că în mod natural bebelușii ar trebui să se hrănească o dată la 90 de minute, să consume aproximativ 30 de ml de lapte (ceea ce corespunde unui reflex de excreție la bebeluș). Bergman spune că de obicei apar mai multe reflexe de excreție la o masă atunci când bebelușul mănâncă prea mult la o masă din cauză că nu a fost hrănit destul de des. Acest fapt ar cauza colici. Îngrijirea piele pe piele încurajează alăptarea la semnal, adică bebelușul poate suge când vrea, după cum am scris într-o postare anterioară la paragraful dedicat alăptării. În prima zi de după naștere stomacul bebelușului poate primi doar 5 ml de lichid. Când ajunge la o săptămână, stomacul lui poate primi 30 ml. Când nou-născuții primesc supliment cu biberonul, de obicei li se dă minim 50 ml în prima săptămână de viață, dilatându-li-se stomacul. Dacă stomacul primește mai mult de 30 ml la vârsta de o săptămână, excesul trebuie să părăsească organismul ori prin regurgitare, ori prin excreție. Dacă nu părăsește corpul în niciun astfel de mod, laptele în exces este blocat în stomac și mușchii stomacali se întind în consecință. Chiar și numai acest fapt poate cauza colici, explică Nils Bergman.

Mai mult, dacă bebelușul e separat de mamă după ce a fost hrănit, nivelul hormonului stresului crește și ca rezultat digestia se oprește, ceea ce poate cauza colici. Procesele digestive corecte ale unui bebeluș sunt dependente total de faptul că el nu ar trebui să fie separat de mama lui.

Dar îngrijirea stil cangur nu protejează împotriva colicilor doar prin hrănirea la cerere și nivelul scăzut de cortizol. Poziția fetală verticală ajută la eliminarea ușoară a gazelor și la alinarea regurgitărilor și a refluxului. De asemenea burta bebelușului este încălzită de corpul mamei, ceea ce face ca durerile digestive să dispară. Sunt atâtea tactici artificiale (uneori periculoase) de a încălzi burta bebelușului ce are colici, când soluția cea mai bună ne e la îndemână.

Îngrijirea stil cangur îi ajută pe bebeluși să doarmă mai bine

Bebelușii ținuți la piept piele pe piele dorm mai mult, trec mai ușor dintr-o stare de somn în alta, și astfel se odihnesc mai bine. Atunci când se practică îngrijirea stil cangur într-un mediu liniștit cu lumina scăzută, cu orice bebeluș, fie născut la termen, fie prematur, acest fapt îl ajută să rămână mai calm și să tranziționeze ușor dintr-o stare de somn în alta (Ferber, 2004¹⁹). Într-un studiu din 1997 bebelușii prematuri au dormit mai mult dacă au fost îngrijiți în stil cangur (Messmer⁴⁸).

Dr. Nils Bergman afirmă că bebelușii dorm în cicluri de o oră, o oră și jumătate. Chiar și când bebelușul doarme, creierul înregistrează dacă acesta este sau nu în mediul potrivit, dacă este piele pe piele pe pieptul mamei sau separat de ea. Și se comportă în consecință, cu secreția de cortizol mărită dacă mama nu mai e lângă el. Sigur că bebelușii pot fi făcuți să doarmă singuri și pentru perioade mai lungi, dar aceasta nu ar fi ceva natural sau sănătos, din contră.

Dezvoltarea funcției cerebrale a bebelușilor depinde de calitatea somnului lor. În timpul îngrijirii stil cangur majoritatea bebelușilor adorm ușor și intră într-un somn adânc de peste 60 de minute. Acesta e un aspect important pentru că acest somn adânc este unul benefic pentru maturizarea creierului.

Îngrijirea stil cangur calmează, alină, reduce plânsul și stresul

Bebelușii, și cei născuți prematur, și cei născuți la termen, plâng mai puțin și sunt mai puțin agitați atunci când sunt plasați în contact piele pe piele pe mamele lor. Mai puțin plâns înseamnă mai puțin stres, și în consecință nivel mai mic de cortizol. Conexiunea directă piele pe piele îl alină pe bebeluș atât de mult încât după numai 20 de minute nivelurile de cortizol scad și durerea e redusă. Bebelușii cu care se practică îngrijirea stil cangur reacționează mai ușor în fața durerii și plâng mai puțin ca răspuns la durere (la orice proceduri medicale)  (Kostandy, 2008³⁸).

Îngrijirea stil cangur îi apără pe bebeluși de supra-stimulare. Într-o poziție verticală fetală bebelușii tolerează zgomotul și activitatea din jurul lor mult mai bine (Ludington Hoe, 1993⁴²). O secție obișnuită de Terapie Intensivă Neonatală este un loc foarte aglomerat și plin de zgomote stridente ale aparatelor, însă bebelușii ținuți la pieptul mamei nu sunt speriați de nimic din jur.

Când sunt separați de mamele lor, semnele vitale ale bebelușilor arată că aceștia sunt în suferință: respirația, ritmul inimii, temperatura, toate devin neregulate și crește nivelul hormonilor de stres. Când sunt reuniți cu mamele lor, hormonii stresului scad și ei reîncep să se dezvolte optim.

Asistentul de cercetare kangaroo care Marianne Littlejohn explică faptul că tranziția din uter în lumea din afară necesită o mare adaptare pentru orice bebeluș, chiar și pentru cei ce nu sunt prematuri. Când trecem prin schimbări foarte mari, primul lucru pe care îl căutăm este siguranța și confortul a ceva familiar. “Plasarea piele-pe-piele pe pieptul mamei lui stabilizează mai bine bebelușul decât un incubator sau un pătuț încălzit”, spune ea. “Bebelușul este alinat și liniștit de sunetul familiar al bătăilor inimii mamei, de mirosul ei și de sunetul vocii ei”. Atingerea blândă a mamei și respirația ei stimulează respirația bebelușului, și în plus este recompensat cu colostrul dulce din sânii ei. Acestea ușurează trecerea bebelușului prin noua experiență, aceea de a fi în afara corpului mamei lui pentru prima dată.

Dr. Nils Bergman a studiat îngrijirea stil cangur zeci de ani. El crede ferm că niciun bebeluș nu ar trebui să fie separat de mama lui la naștere. “Cu cât există mai mult contact piele-pe-piele, cu atât mai bine”, spune Dr. Nils Bergman. “În mod ideal ar trebui să înceapă la naștere, dar este de ajutor oricând, și imediat va calma și va liniști bebelușul”.

Patricia Törngren afirmă: ”Dacă sunt separați de mamele lor, bebelușii încep să plângă din cauza suferinței, oprindu-se numai când sunt prea obosiți să continue. Aceste episoade de suferință sunt similare strigătelor triste ale altor pui de mamifere care și-au pierdut mamele, și sunt o încercare de a aduce mama înapoi. Este numit răspunsul de “protest și disperare”, pentru că bebelușul în final renunță dacă mama nu apare, și se oprește din plâns, pentru a-și conserva energia pentru supraviețuire. Această reacție de abandon are drept consecință o scădere a temperaturii și a ritmului cardiac, concomitent cu o creștere a nivelului de cortizol. Motivul pentru care bebelușii (prematuri sau născuți la termen) ajung să sufere atât atunci când sunt separați de mamele lor este faptul că ei știu instinctiv că dacă mama îi abandonează, ei vor muri. Mama oferă tot ce bebelușul are nevoie pentru a rămâne în viață – siguranță, căldură, protecție și hrană. În natură, un bebeluș separat de mama lui nu ar supraviețui multă vreme, și bebelușii se nasc știind că a fi cu mama lor e esențial dacă vor să supraviețuiască. Ca rezultat, orice separare de mamă creează niveluri ridicate de stres la nou-născut, ceea ce am dori să evităm din cauză că acestea pot avea efecte adverse pe termen lung asupra sănătății fizice și emoționale a bebelușului. Așadar ne referim la mamă și la bebeluș ca fiind o “diadă”- o pereche ce nu ar trebui separată, ci ținută împreună de la naștere. Dacă separarea a avut loc, “miracolul atingerii materne” constă în faptul că, reuniți cu mamele lor, bebelușii își revin aproape imediat. Ritmul inimii lor și al respirației devin normale, temperatura se stabilizează și hormonul stresului (cortizolul) revine la niveluri acceptabile. ”

“Obișnuiam să credem că este normal ca bebelușii din incubatoare să aibă ritmuri cardiace foarte variabile, respirație neregulată și fluctuații în temperatura corpului”, spune Dr.Nils Bergman. “Acum știm că acestea sunt semnele unui bebeluș care este în suferință. În momentul în care bebelușul este pus în “habitatul” lui potrivit (piele-pe-piele pe pieptul mamei lui), aceste semne vitale revin la normal foarte repede.”  Aceasta înseamnă că bebelușul nu mai este în suferință, și își poate folosi toată energia pentru hrănire, creștere și dezvoltare, în loc să încerce doar să supraviețuiască.

“Reacția de protest și disperare” a fost descrisă prima dată la orfanii de după Al Doilea Război Mondial și a fost apoi studiată și la maimuțe sau alte mamifere. Bebelușii care stau într-un pătuț semnalizează prin plâns de zece ori mai mult decât bebelușii ținuți piele pe piele pe un părinte. Dr. Bergman consideră că pe lângă implicațiile fizice, separarea diadei are și implicații neurologice.

Bebelușii umani sunt din punct de vedere biologic extrem de imaturi când se nasc, chiar și la termen. Dr. Nils Bergman amintește faptul că creierul unui nou-născut are doar 25% din dimensiunea sa finală, spre deosebire de 45% la nou-născuții cimpanzei și 80% la puii nou-născuți de antilope. Până la vârsta de un an creierul uman încă nu își atinge 80% din dimensiunea finală. Comparați cu alte mamifere, noi ar trebui să avem o sarcină de 21 de luni. Motivul pentru care bebelușii umani se nasc atât de devreme și atât de imaturi este faptul că mărimea canalului de naștere a fost redusă când strămoșii noștri au început să umble în două picioare. Soluția evoluționară a fost ca bebelușii să înceapă să se nască mai devreme și deci mai imaturi, și cu nevoie constantă de îngrijire din partea părinților.

Dr. Nils Bergman afirmă că în ciuda imaturității lor, bebelușii umani cresc foarte bine atunci când trăiesc în mediul corespunzător, care este piele pe piele pe pieptul mamei. El se referă la cercetările dr. Ann-Marie Widström et. al, și ale altor oameni de știință, care au arătat că bebelușii umani pot fără niciun ajutor să se târască la sânul mamei, să-l găsească, să se atașeze și să sugă lapte dacă sunt puși pe mama lor. (Dr. Ann-Marie Widström este cea care a inventat termenul breastcrawl pentru această acțiune miraculoasă).

Chiar și bebelușii născuți la termen, chiar și doar ținuți în brațe, fără să fie neapărat piele-pe-piele, plâng mai puțin dacă sunt purtați, după cum spune un studiu din 1986³⁴, cu 43% mai puțin!

Știm și noi adulții modul în care stresul ne dă dureri și probleme de sănătate. La bebeluși efectele sunt mult mai puternice. Dr. Deepak Chopra⁹ afirmă că stresul poate chiar schimba modul în care genele bebelușului se exprimă mai târziu în viață, stresul poate declanșa genele pentru anumite boli și poate opri genele care ne ajută să combatem stresul în mod eficient. Epigenetica este o nouă știință care studiază declanșarea și oprirea anumitor gene, modul în care mediul unei persoane (alimentația, locația și puterea legăturii cu părinții) poate altera fizic anumite gene, înspre bine sau înspre rău.

Un studiu din 2009¹³ pe 15000 de adulți care au experimentat stresul în copilărie a demonstrat că acesta le-a crescut cu 70-100% riscul de spitalizare pentru anumite boli autoimune, inclusiv boala Graves, boala Crohn, lupus sau artrită reumatoidă.

Revizuirea a 34 de studii științifice, realizată de Moore⁵² a arătat că îngrijirea piele pe piele de după naștere îi face pe bebeluși să plângă mai puțin (probabilitatea de a plânge e de 12 ori mai mică!).

Bibliografie:

9. Chopra Deepak, Magical Beginnings, Enchanted Lives: A Holistic Guide to Pregnancy and Childbirth, Three Rivers Press,  2005

13. Dube SR, Fairweather D, Pearson WS, Felitti VJ, Anda RF, Croft JB, Cumulative childhood stress and autoimmune diseases in adults, Psychosom Med. 2009 Feb;71(2):243-50. doi: 10.1097/PSY.0b013e3181907888, 2009

19. Ferber et al., The Effect of Skin-to-Skin Contact (Kangaroo Care) Shortly After Birth on the Neurobehavioral Responses of the Term Newborn: A Randomized, Controlled Trial, Pediatrics 113: 858-865, 2004

34. Hunziker UA, Barr RG, Increased carrying reduces infant crying: a randomized controlled trial, Pediatrics, 77(5):641-8, May 1986

38. Kostandy et al., Kangaroo Care (Skin Contact) Reduces Crying Response to Pain in Preterm Neonates: Pilot Results, Pain Manag Nurs, 9:55-65, 2008

42. Ludington-Hoe S. Kangaroo Care: The Best You Can Do to Help Your Preterm Infant, Bantam Books, New York, 1993

48. Messmer P. et al., Effect of Kangaroo Care on Sleep Time for Neonates, Pediatr. Nurs. 23, no. 4 408-414, 1997

52. Moore ER, Anderson GC, Bergman N, Dowswell T., Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants, Cochrane Database Syst Rev, 16;5:CD003519. doi: 10.1002/14651858.CD003519.pub3, May 2012.

Partea a 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală