Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.
Care sunt beneficiile pentru copil?
Îngrijirea stil cangur salvează vieți
Ultimele studii arată o reducere cu 51% a mortalității infantile atunci când bebelușii (mai mici de 2 kg) au fost îngrijiți în stilul Kangoroo Mother Care în prima săptămână după naștere și au fost alăptați de către mamele lor (Lawn,201039). Așadar efectul adăugării mamei în ecuație este puternic. Până la o jumătate de milion de decese ale nou-născuților, datorate complicațiilor de prematuritate, ar putea fi prevenite în fiecare an dacă îngrijirea stil cangur ar fi disponibilă pentru toți bebelușii născuți prematur.
Bebelușul tocmai a ieșit dintr-un mediu sigur, închis și
cald. Învelind un bebeluș pe pieptul cald al mamei, piele pe piele, imităm
mediul familiar al uterului, pentru că bebelușul continuă să primească
atingere, ritm și presiune. Nu numai că bebelușul are un sentiment de
“conținere” (opus statului întins pe un pat drept din incubator), dar aude și
sunetele liniștitoare ale inimii mamei lui, și respirația ei, și legănarea ritmică,
el fiind obișnuit deja cu toate acestea.
Cei mici chiar caută în mod activ sentimentul de conținere. Antropologul
Ashley Montagu povestește în cartea sa Touching:
The Human Significance of The Skin51 cum un prematur dintr-un
incubator se târa, cu mișcări mici, către colțul incubatorului, oricât de des
era mutat în mijloc de către asistente. Prematurii se simt mult mai în siguranță
sprijiniți de ceva.
Subestimăm cât e de important pentru toți nou-născuţii să
fie ţinuţi în braţe şi dezmierdaţi şi mângâiaţi. Bebeluşii se nasc
aşteptându-se la un “uter cu vedere”, cum zice Ashley Montagu. Ei au nevoie să
fie îmbrăţişaţi continuu cum erau îmbrăţişaţi în uter.
În majoritatea secțiilor neonatale deja e cunoscut faptul că
prematurii se dezvoltă mai bine dacă sunt înconjurați de multe materiale decât
dacă stau în mijlocul unui incubator gol. Dar de ce să ne mulțumim cu
substitute, când știm că toate acestea vor să imite brațele mamei și când în brațele
mamei ar avea parte de mult mai multe efecte benefice?
În uter, toate nevoile bebeluşului sunt îndeplinite automat.
Temperatura este constantă, presiunea este constantă şi sunetele inimii şi
vocii mamei sunt ritmate şi calmante. Dar mamele sunt modelate de evoluţie să
ofere un loc sigur de ţinut și după naștere, în braţe, pe parcursul creşterii
continue a bebeluşilor lor, un loc unde nutriţia, protecţia şi căldura sunt asigurate. Mediul
confortabil familiar al corpului mamei îi transmite bebeluşului că este într-un
loc sigur, că va fi îngrijit.
Importanța legăturii dintre mamă și bebeluș a fost
recunoscută pentru prima dată în anii ’50, când psihanalistul John Bowlby2 a formulat teoria
atașamentului, ideea că bebelușii au nevoie să formeze o relație puternică cu
un îngrijitor principal pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere social
și emoțional.
“Limbajul nostru tăcut şi cel mai potent, atingerea, este
mediul prin care părintele şi nou-născutul comunică şi devin ataşaţi, fiecare
atingere blândă întărind legătura dintre ei. Atingerea hrăneşte creşterea
psihologică a nou-născuţilor noştri, stimulează creşterea lor fizică şi
mentală; asigură funcţionarea lină a funcţiilor fiziologice cum ar fi
respiraţia, bătăile inimii şi digestia; le creşte conceptul de sine, conştiinţa
corpului şi identitatea sexuală; le sprijină sistemul imunitar şi chiar le
îmbunătăţeşte stabilitatea şi graţia mişcărilor.” (Heller,199731).
În 1977 psiholoaga perinatală Dr. Ruth Rice a explorat
impactul pe care creşterea zilnică a stimulării tactile o are asupra
nou-născuţilor prematuri. După patru luni “nou-născuţii din experiment, cei
mângâiați, erau în mod evident superiori nou-născuţilor din grupul de control
în creşterea greutăţii, dezvoltarea mentală şi cel mai marcant în dezvoltarea
neurologică” (Walsh, 199568). Imediat după acest experiment, Dr.
Rice a dezvoltat primul program de masaj cercetat ştiinţific numit RISS (Rice
Infant Sensorimotor Stimulation) care evident a demonstrat îmbunătăţirile
neurologice şi progresele în creşterea şi dezvoltarea bebeluşilor prematuri.
“O mare şi foarte respectată varietate de cercetări din
diferite câmpuri de studiu – inclusiv de dezvoltare a copilului, psihiatrie,
neonatologie şi antropologie – au arătat că oamenii chiar au nevoie de suficientă
atingere fizică pentru a se dezvolta la potenţialul optim” (Granju, 199928).
În 1915, Dr. Henry Chapin, un pediatru din New York, a
dezvăluit că bebeluşii plasaţi în instituţii în zece oraşe diferite din Statele
Unite au avut o rată a decesului de 100% în ciuda mâncării şi a îngrijirii
medicale, murind din cauza a ceea ce doctorii au numit “eşec în dezvoltare”
(Montagu,198651). Chapin, îngrozit de acest lucru, i-a plasat pe următorii
copii în pensiuni speciale în locul orfelinatelor. Când au fost făcute studii
pentru a afla cauzele reale ale deceselor, unde şi de ce s-a întâmplat, s-a
aflat că aveau loc “chiar des printre bebeluşii din cele mai bune case, spitale şi instituţii, şi printre bebeluşii
care primeau cea mai bună şi grijulie
atenţie” (Montagu, 198651). A devenit evident că în cele mai
sărace case, unde condiţiile igienice nu erau întâlnite, copilaşii se dezvoltau
foarte bine. Diferenţa era că mamele sărace erau cele care îşi ţineau bebeluşii
în brațe, îi dezmierdau, îi mângâiau şi îi hrăneau. Când instituţiile medicale
au început să admită acest lucru, unele spitale au făcut reguli ca asistentele
să “ridice nou-născuţii, să îi poarte şi să fie mame pentru ei” de cel puţin trei ori pe zi. Ca rezultat, ratele
mortalităţii au scăzut dramatic (Montagu, 198651).
Este cunoscut experimentul lui Harlow29 pe
maimuțe, dureros de citit și cu rezultate dure pentru stilul nostru rece de
viață. Puii de maimuță preferă să aibă o mamă surogat confecționată din
material, care le dă impresia că sunt ținuți în brațe, dar care nu le oferă mâncare, decât să mănânce
într-o cușcă fără obiect de atașament. Ei au nevoie de atingere maternă pentru
a se dezvolta, și o preferă mâncării dacă sunt puși să aleagă. Puii de maimuță
erau curajoși și exploratori când alături de ei era mama surogat confecționată
din material.
Dr. Deepak Chopra, endocrinologistul devenit expert în medicina holistică și co-autor al cărții Magical Beginnings, Enchanted Lives: A Holistic Guide to Pregnancy and Childbirth9, insistă pe ideea că efectele conexiunii mamă-bebeluș merg dincolo de partea psihologică, și conexiunea e chiar biologică, cu impact profund asupra fiziologiei bebelușului.
Dr. Deepak Chopra, endocrinologistul devenit expert în medicina holistică și co-autor al cărții Magical Beginnings, Enchanted Lives: A Holistic Guide to Pregnancy and Childbirth9, insistă pe ideea că efectele conexiunii mamă-bebeluș merg dincolo de partea psihologică, și conexiunea e chiar biologică, cu impact profund asupra fiziologiei bebelușului.
Bibliografie:
2. Bowlby J, Maternal Care and Mental Health. The master work series, Northvale, NJ; London: Jason Aronson. ISBN 1-56821-757-9. OCLC 33105354. [Geneva, World Health Organization, Monograph series no. 3], 1950
9. Chopra Deepak, Magical Beginnings, Enchanted Lives: A Holistic Guide to Pregnancy and Childbirth, Three Rivers Press, 2005
28. Granju K, & W. Sears, Attachment Parenting: Instinctive Care for Your Baby and Young Child, Atria, 1999
29. Harlow Harry F., The Nature of Love, American Psychologist, 13, 673-685, 1958
31. Heller S., The Vital Touch: How Intimate Contact With Your Baby Leads To Happier, Healthier Development, Holt Paperbacks, 1997
39. Lawn et al., ’Kangaroo Mother Care’ to Prevent Neonatal Deaths Due to Preterm Birth complications, International Journal of Epidemiology, April 2010
51. Montagu Ashley, Touching: The Human Significance of the Skin, William Morrow Paperbacks; 3 edition, September 10, 1986
68. Walsh
A., Biosociology: An Emerging Paradigm,
Praeger Publishers, 1995
A treia parte o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură.
http://www.inbratelamami.ro/2014/06/mami-ia-ma-in-brate-despre-importanta.html#.U5BIdyjNxKY
ReplyDelete