"Eram în concediu şi îmi era ciudă că uitasem sling-ul acasă. Aş fi vrut să-l fi luat, deşi de o vreme nu mai voia să stea. Am vizitat Canionul de sare de la Praid cu piticul în braţe, că de la un punct încolo nu mai mergea cu căruciorul. Nu sunt nici pro, nici contra cărucior, pentru că în sling David a stat până pe la vreo 4 luni şi pe urmă n-a mai vrut, l-am lăsat în pace, îi plăcea în cărucior.
Revenind la concediu, într-o seară de plictiseală am văzut anunţul legat de campania de testare şi am zis de ce nu, poate prinde iaraşi gustul. Şi ne-am înscris. Şi a trecut timpul. Şi ne-a sosit. Numai bine că a urmat Marea provocare a alăptării, am făcut prezenţa, am păpat, am adormit în drum spre casă în Boba. Semn bun, mai insistăm. Am fost la prima seară de vizitare a Cluj Arena, am urcat şi am coborât la scări pe acolo fără nici o grijă. Fără dureri de spate, copil liniştit, fericit şi fascinat de nocturnă şi iarba verde verde. Am fost şi la ţară, am ridicat zmeul pentru surioară, păcat că nu a avut cine să ne facă poze, cum alergam cu copilul în Boba şi cu zmeul încercam să prind rafale de vânt. A fost super, am obosit, dar nu din cauza purtatului ci a alergatului ca nebuna fără să-mi dau seama că stau cam prost cu condiţia fizică. Deci numai bune până acuma. Excursii lungi nu am prins în perioada asta, dar cât am ieşit în situaţiile sus-menţionate, plus câte o fugă rapidă la piaţă, mi-a plăcut. Fără dureri de spate cum păţeam de la porcăria de marsupiu primit în care nu-l puteam căra nici când avea 5 kile, ce să mai zic de 10?
Singurul regret: nu am reuşit să o conving pe Diana (3.5 ani, 15 kg) să o pun pe spate. Eram curioasă cum se simte şi un copil mai greu. Pe ea din păcate nu am purtat-o, nu ştiam de slinguri şi SSC-uri pe vremea aia, şi marsupiul sus-amintit nu mi-a adus decât dureri de spate.
Şi partea frumoasă la totul: copilul îmi stă iarăşi în sling, liniştit şi atent la ce e în jur. Mulţumesc de ocazie!!!"
No comments:
Post a Comment