Îngrijirea stil cangur - 12 - beneficiile pentru părinți

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?. 
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură. 
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.
A 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.
A 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
A 9-a aici - Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri
A 10-a aici - Îngrijirea stil cangur - 10 - despre urgențe, gemeni și ora magică
A 11-a aici - Îngrijirea stil cangur - 11 - despre cezariană și beneficiile pe termen lung

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Care sunt beneficiile pentru părinți?

Nu numai copilul are nevoie de mama lui, ei au nevoie unul de altul reciproc. După un proces greu al naşterii, mama este liniştită şi împlinită când îşi ţine bebeluşul aproape, pe piept. Când bebeluşul se ataşează la sân, uterul mamei se contractă şi începe să îşi reducă dimensiunile. Alăptarea creează valuri de “hormon al dragostei” (oxitocină) care ajută la intensificarea legăturii mamei cu bebeluşul ei şi a dorinţei ei de a fi mamă pentru copilul ei. Ea devine din ce în ce mai fermecată de bebeluşul ei, şi el de ea. Această relaţie de hrănire, şi intimitatea dintre mamă şi bebeluş care urmează ca o consecinţă joacă un rol important în stabilirea unei baze pe viaţă pentru sentimentele de plăcere, satisfacţie şi mulţumire, pe care bebelușul devenit adult le va căuta mereu.

În 1998, Gay Gale și Kathleen Vandenburg²⁴  au descoperit că părinții și bebelușii care au fost în contact piele pe piele erau mai atașați unii de alții și trăiau un sentiment de intimitate mai profund. Părintele se simțea mai conectat cu bebelușul, simțea că îl cunoaște mai bine.

Îngrijirea stil cangur reduce riscul depresiei post-partum

Îngrijirea stil cangur crește nivelul de oxitocină, care ajută la restaurarea la normal a nivelurilor tuturor hormonilor din organismul mamei după naștere și reduce riscul depresiei post-natale. Dr. Linda Palmer⁵⁷ explică în cartea ei The Baby Bond cum dacă bebelușul nu e în brațele mamei după naștere, nivelul de oxitocină scade pentru a nu produce lapte și sentimentul de atașament, pentru că organismul nostru de mamifer asociază lipsa bebelușului din brațe şi de la sân cu decesul puiului. În natură un animal care și-a pierdut puiul la naștere nu trebuie să producă lapte și să se atașeze de acesta. Este un mod natural de apărare, de doliu. Depresia post-natală înseamnă, în concepția lui Dr. Palmer, doliul matern pentru un bebeluș pe care creierul nostru animalic (cel la care nu ajung argumentele raționale, ci care doar “simte instinctual”) îl crede mort. Altfel ce motiv ar avea să nu fie în brațele mamei, pe pielea ei, sugând la sânul ei?

În 2012 a apărut în revista Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing un studiu¹ pe această temă, care a demonstrat că dacă o mamă practică îngrijirea piele pe piele cu nou-născutul ei are probabilitate mai mică să sufere de depresie postnatală. Specialiștii au ajuns să considere această practică o alternativă eficientă pentru a evita medicația, mai ales din cauză că nu are efecte adverse. Contactul piele pe piele ajută și direct mama, prin eliberarea hormonilor de fericire și împlinire și prin scăderea hormonului stresului, dar și indirect pentru că mama se simte împlinită și odihnită având un bebeluș mai mulțumit, mai liniștit și care doarme mai mult, o consecință bine cunoscută a îngrijirii stil cangur.

O depresie mai puțin severă, numită de americani “baby blues”, apare la unele mame din cauză că se sperie de noul bebeluș, de fragilitatea lui (mai ales dacă e prematur), și nu se simt în stare să aibă grijă de el. Îngrijirea stil cangur le redă sentimentul de utilitate acestor mame, de putere, le redă încrederea în ele, văzând că au atâta importanță pentru copilul lor. Și văzând cât de ușor îl pot de fapt ajuta, doar ținându-l pe pielea lor îi fac atât de mult bine.

Majoritatea moașelor din vest sfătuiesc acum amânarea acoperirii capului bebelușului cu o căciuliță, pentru a-i permite mamei să se afunde în mirosul capului copilului său. Mirosirea capului bebelușului îi oferă mamei dopamină comparabilă cu satisfacția obținută de un drogat care și-a găsit drogul sau a unui om flămând care mănâncă. Cel puțin aceasta este concluzia unor oameni de știință din Montreal⁴⁴. Sistemul limbic al mamei pur și simplu se ”aprinde” când simte mirosul bebelușului său, chiar dacă nu îl are în preajmă, și centrul ”recompensei” se activează, urmat de o senzație de mulțumire profundă. Astfel, deși pare greu să ai grijă de un bebeluș, dacă îl ții aproape de tine ca să îl miroși vei avea un sentiment de satisfacție și mulțumire care te va face să ignori orice oboseală, orice greutate, orice neîmplinire a nevoilor personale, doar pentru a-l ține și mai mult aproape. Te-a drogat și te face fericită, cel mai minunat drog!

Îngrijirea stil cangur crește producția de lapte

Am mai scris despre aspectul lactației într-un paragraf anterior, unde am explicat importanța ei pentru bebeluș. Merită însă amintită și la beneficiile pentru mamă, pentru că alăptarea îi face bine și ei, și pe termen scurt (laptele matern este ușor de “preparat”, este steril, îl ai la îndemână oriunde, în orice condiții, nu trebuie să te ridici noaptea din pat să îți hrănești copilul, oxitocina secretată în timpul alăptării îți dă o stare de bine și te ajută să te conectezi ușor la bebeluș, etc.), și pe termen lung (risc scăzut de cancer, de diabet, de osteoporoză).

Am amintit în mai multe paragrafe anterioare cum mamele care practică îngrijirea stil cangur sunt mai predispuse să continue alăptarea exclusivă și acasă. Secreția de oxitocină și de prolactină imediat de după naștere au efecte pe termen lung în creșterea producției de lapte. E un aspect de ținut minte atunci când renunțăm la lupta cu personalul medical pentru a ne putea alăpta bebelușii, considerând că o putem lua de la capăt acasă. Se pare că primele ore de după naștere au o mare importanță pentru toată relația de alăptare ulterioară. Totuși, mamele care experimentează dificultăți oricând în perioada de alăptare, vor vedea îmbunătățiri aproape imediate practicând îngrijirea stil cangur în sesiuni de cel puțin 60 de minute neîntrerupte, cel puțin de 1-2 ori pe zi.

Un studiu din 2012⁵² a arătat că mamele care au practicat îngrijirea stil cangur au avut mai puține dureri la alăptare și angorjări ale sânilor mai ușoare, mai rare. Aceasta din cauză că un bebeluș ținut piele pe piele cât mai repede după naștere are o poziție mai corectă la sân și suge des, nelăsând lapte să se acumuleze în sâni.

Îngrijirea piele pe piele ajută la spațierea sarcinilor și la amânarea primei menstruații de după naștere

Natura ne-a oferit un mod biologic să spaţiem sarcinile, permiţându-i mamei să aibă grijă de copilul ei pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru le oferă amândurora timpul de care au nevoie ca să formeze o relaţie (Jackson³⁵). Copiii Kung San rămân în contact direct pe piele cu mamele lor şi sunt alăptaţi frecvent şi fără restricţii. Deşi aceşti oameni nu folosesc nici o formă vestică de protecţie sexuală, copiii lor sunt spaţiaţi la 3 sau 4 ani unii de alţii (Shostak⁶¹). Deşi poate să nu existe nici un efect asupra fertilităţii mamei cu “alăptarea culturală”, atunci când o mamă şi un nou-născut participă în norma biologică umană, sau “alăptează ecologic”, femeile rămân în amenoree de lactaţie (absenţa menstruaţiei datorată alăptarii fără restricţii şi a apropierii constante) şi bebeluşii sunt spaţiaţi în mod natural.

“Alăptarea ecologică este o formă de hrănire în care mama îi îndeplineşte bebeluşului ei nevoile de supt frecvent şi de prezenţa ei permanentă şi în care suptul frecvent al copilului amână revenirea fertilităţii” (Kippley³⁷). Pentru că, să nu uităm, nivelul crescut de prolactină scade fertilitatea. Având în vedere multiplele efecte adverse ale anticoncepționalelor (prea des chiar cu final tragic), această pauză de fertilitate oferită în mod natural, fără niciun efect advers, de contactul piele pe piele cu bebelușul, trebuie apreciată și folosită.

Este numită “ecologică” pentru că descrie relaţia dintre două organisme, şi mamă şi copil, şi cum se afectează reciproc. O mamă poate în mod natural să petreacă mai mult timp cu bebeluşul ei pe parcursul unei perioade aşa de importante de dezvoltare. Corpul ei ştie că îi oferă atât de mult bebeluşului ei încât nu e încă pregătit să hrănească altă viaţă în curând. Rezervele de energie ale mamei nu sunt epuizate cu sângerarea menstruală în această perioadă când ovulaţia îi este suprimată. Lipsa sângerarii duce la rezerve mai bune de fier într-o perioadă obositoare și în care mama trebuie să-i ofere bebelușului fier prin laptele propriu. Această amenoree e sănătoasă, protejând tot aparatul sexual al femeii împotriva tumorilor.

Îngrijirea stil cangur face ca recuperarea mamei după naștere să fie mai rapidă

De multe ori în maternități ni se spune că bebelușii nu sunt lăsați lângă noi pentru că trebuie să ne odihnim ca să ne recuperăm. Însă mamele nu se pot odihni fără puiul lor lângă ele. În schimb, chiar și doar stând în pat semi-înclinate cu bebelușul piele pe piele, alăptat la cerere, ajutăm corpul să își revină după naștere, fie că aceasta e naturală sau cezariană. Nivelul oxitocinei, hormonul dragostei și al atașamentului, crește atunci când bebelușul atinge pielea mamei. Un nivel crescut de oxitocină are ca efect reducerea tensiunii sângelui, reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului), reducerea durerii (și creșterea toleranței la durere) și mai ales reducerea sângerărilor post-partum. Dacă bebelușul e pus piele pe piele pe pieptul mamei chiar când se naște, e posibil să sugă imediat. Contactul piele pe piele, împreună cu suptul imediat de după naștere, determină vasele de sânge uterine să se contracte, închizându-le și oprind hemoragia. În cazul în care nașterea nu e traumatizantă (nu s-a tras de placentă de către medic, de exemplu) și copilul e pus imediat pe pieptul mamei, posibilitatea unei hemoragii uterine post-partum este inexistentă.

Omul, când crede că poate copia natura, face multe greșeli. Medicii consideră că oxitocina sintetică oferită mamei prin perfuzie are același efect ca cea naturală. Însă nu e așa. Chiar dacă e posibil ca aceasta să aibă un efect împotriva hemoragiei post-partum, are mult prea multe efecte negative și asupra mamei, și asupra bebelușului, și mai ales asupra relației de alăptare și de atașament dintre cei doi, încât să o luăm în considerare în locul oxitocinei naturale secretate de mamă atunci când copilul îi este pus piele pe piele.

Îngrijirea stil cangur ajută părinții să se simtă utili

Am mai spus-o și la paragraful despre depresia post-partum, și la cel despre alăptare, dar trebuia un paragraf dedicat acestui sentiment pentru că tații nu aveau cum să fie incluși la cele două paragrafe amintite. Și și ei se simt lipsiți de putere, și ei se simt inutili când își privesc bebelușul într-un incubator sau într-un pătuț în secția de neonatologie. Și ei simt nevoia să-l atingă. Chiar dacă tații secretă mai puțină oxitocină decât mama, aceasta există mai ales atunci când tatăl își atinge bebelușul. Și legătura ce se creează între părinte și copil în acele momente este extrem de importantă. Tații care își petrec mult timp cu bebelușii lor au un nivel al testosteronului mai scăzut, devenind mai grijulii cu membrii familiei și mai atașați de soție și de copii, mai puțin violenți, nervoși sau anxioși. Este mult mai probabil ca tații care au experimentat acest fel de contact cu nou-născuții lor să fie deci mai implicați în îngrijirea bebelușului decât tații care au pierdut contactul acesta timpuriu.

De fapt sentimentele de anxietate cauzate de lipsa controlului unei situații sunt chiar mai întâlnite la bărbați. Așa că, atunci când își țin bebelușii piele pe piele, și ei, la fel ca mamele, capătă încredere în ei înșiși, simt că sunt utili, că își ajută cumva copilul. Să vezi că un bebeluș ce are semnele vitale îngrijorătoare se stabilizează dacă stă pe pieptul tău este un sentiment incredibil, reasigurator, care îți dă aripi. De ce să nu oferim aceste trăiri părinților? Efectele, am văzut deja, sunt pe viață și în ceea ce privește relația părinte-copil.

În 2005 un studiu¹² a demonstrat că îngrijirea stil cangur ajută în procesele de atașare, de conectare cu bebelușii și construiește relația de atașament – crește sensibilitatea și disponibilitatea maternă, aspect esențial pentru supraviețuire și pentru o creștere sănătoasă.

Părinții care își țin bebelușii aproape resimt mai puțin stres (Feldman et al.¹⁷). Îngrijirea stil cangur îi face pe părinți să se simtă puternici, pentru că simt că pot face ceva incredibil de benefic și de pozitiv pentru bebelușii lor prematuri, joaca un rol activ în locul unuia pasiv în recuperarea bebelușului lor.

În 2012⁵² s-a descoperit că la 3 zile de la naștere mamele ce și-au ținut bebelușii piele pe piele au suferit mai puțin de anxietate.

Bibliografie:

1. Bigelow Ann, Michelle Power, Janis MacLellan-Peters, Marion Alex, Claudette McDonald, Effect of Mother/Infant Skin-to-Skin Contact on Postpartum Depressive Symptoms and Maternal Physiological Stress,  Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, Volume 41, Issue 3, pages 369–382, May/June 2012

12. Dodd Virginia L., Implications of Kangaroo Care for Growth and Development in Preterm Infants, Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, Volume 34, Issue 2, pages 218–232, March 2005

17. Feldman et al., Testing a Family Intervention Hypothesis: The Contribution of Mother-Infant Skin-to-Skin contact (kangaroo care) to Family Interaction, Proximity, and Touch, Journal of Family Psychology. Vol 17, 94-107, March 2003

24. Gale Gay & Vandenburg Kathleen , Review of KC; suggested protocol for implementation,  Neonatal Network, 1988

35. Jackson R., Human Ecology: A Physician’s Advice for Human Life, ST. BEDE’S PRESS, 1990

37. Kippley S., Breastfeeding and Natural Child Spacing, Bantam, 1999

44. Lundström Johan N., Annegret Mathe, Benoist Schaal, Johannes Frasnelli, Katharina Nitzsche, Johannes Gerber, Thomas Hummel, Maternal status regulates cortical responses to the body odor of newborns, Front.  Psychol. doi: 10.3389/fpsyg.2013.00597, 5 September 2013 

52. Moore ER, Anderson GC, Bergman N, Dowswell T., Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants, Cochrane Database Syst Rev, 16;5:CD003519. doi: 10.1002/14651858.CD003519.pub3, May 2012 

57. Palmer Linda F., The Baby Bond: The New Science Behind What's Really Important When Caring for Your Baby, Sourcebooks, Inc.; 1st Ed. Edition, September 1, 2009

61. Shostak M., Nisa: The Life and Words of A !Kung Woman, Vintage Books, 1983


Partea a 13-a o puteți citi aici:
Îngrijirea stil cangur - 13 - despre avantajele îngrijirii stil cangur cu tatăl și despre beneficiile generale ale babywearingului, aplicate prematurilor