Am fost la cumpărături fără Boba - cele mai grele cumpărături din viața mea de mamă

Azi mi-am făcut curaj și am mers la cumpărături cu ambii copii, fără soț. Voiam ceva de la Lidl neapărat și el nu era în localitate. E prima dată după a doua naștere când fac asta, în rest ori conducea soțul meu și eu distram copiii, ori rezolvam totul pe jos cu ei prin oraș. Copiii mei se cam plictisesc în mașină :D. Emoțiile de a face asta pentru prima dată m-au făcut să uit marsupiul meu Boba Carrier acasă!!!

Cum poți merge la cumpărături fără Boba? Cum??? Am noroc că cel mare spune că vrea în locul pentru copii din căruciorul de cumpărături. Și am noroc că nu vrea deodată și cel mic :)). Poți împinge două deodată? Poți împinge un cărucior de cumpărături și unul de copii? (Întrebarea e retorică, copiii mei nu vor să folosească niciodată căruciorul, ce-i drept că nici eu nu insist aiurea dacă mi-au dat de înțeles că nu vor)

Dar de ce atâta chin? Până acum nici nu mi-am dat seama cât de ușoare mi-au fost, din 2009 încoace, ieșirile la cumpărături! Nu am realizat cât sunt de norocoasă cu mijloacele de purtare! Copilul stă relaxat, nu face tantrumuri de oboseală, nu face tantrumuri de ”vreau jucăria aceea!”, nu se sperie de locul și de lumea străine, poate suge când vrea, poate dormi când vrea! Cum se descurcă mamele ce nu au mijloace de purtare? Și de ce s-ar chinui inutil?

Copilul meu cel mic acasă face câțiva pași, vreo 3-4, dar nici nu m-aș fi gândit să-l chinui prin magazin acum, cu lume străină. Deci, la cele 13.5 kg ale lui, mi-a rupt brațele. Ok, nu e o problemă asta, facem mușchi. Problema a apărut când a vrut să sugă. Și el când vrea să sugă vrea ACUM! Dacă aș încerca să îl amân 5 secunde ca să găsesc o cutie să stau jos, aș atrage atenția tuturor celor din jur, sigur nu vreau asta, din moment ce urmează să-mi scot un sân din bluză! Așa că execut rapid, culcându-l la sân. Of, de-aș fi avut Boba puteam alăpta fără să mă observe nimeni și să fac cumpărăturile mai departe liniștită, cu două mâini libere!

Și piticul suge, suge,... deja mi se pare că vrea să adoarmă! Cum să-mi adoarmă așa în brațe? Cum îl mai iau pe cel mare jos? Cum plătesc cumpărăturile? De ce am uitat Boba??? E prima dată când ies din casă fără ea! Chiar azi!...

Trece pe lângă mine o mamă relaxată la cumpărături cu copilul într-un Boba Carrier Glacier. Pffff cu cât jind mă uit după ea! Cu câtă poftă! Am vrut să spun invidie, dar nu era un sentiment așa negativ, era doar dorința de a avea și eu! Deja mă gândeam că îi va fi milă de mine cum alăptez copilul în picioare, plimbându-mă prin Lidl, și îmi va recomanda să îmi cumpăr Boba :)))). Te salut, mamă relaxată din Baia Mare, de la cumpărături din Lidl de azi dinainte de prânz!

Vreau să le mulțumesc și celorlați oameni din magazin pentru că și-au văzut de treabă mai departe fără să se uite insistent, fără să mă facă să mă simt prost. Le mulțumesc pentru normalitatea lor! :)

Chiar aseară am share-uit pe pagina KiddyShop de pe Facebook niște ponturi pentru a face cumpărături fără ca cei mici să fie supărați. Unul era:

Babies are almost always happier when carried. A sling or carrier worn by the parent provides far more comfort and emotional security than a stroller or grocery cart. A small child-proof toy can help a baby to cope with the inevitably lessened attention from the parent, but remember to stop as often as possible and take a moment for gentle words, eye contact, and hugs.

Citiți tot articolul, e util. Și nu vă uitați Boba când mergeți la cumpărături! Eu mereu o am la brâu legată, și prin casă, și afară, și când cel mic exersează mersul pe scări. Dar acum îmi schimbasem hainele și mi-am dat-o jos în ideea că nu o pot ține la brâu când sunt la volan. Știți ce am făcut în momentul în care am ajuns acasă? Am dus la mașină Boba Air, să îl am mereu în torpedoul mașinii. Azi aș fi dat un regat pentru un Boba, deci va fi salvator Boba Air în torpedou pentru multe situații neprevăzute.