Am adus la Kiddy Shop un nou produs foarte util în sarcină și în travaliu. Un stetoscop din lemn pentru ascultarea bătăilor inimii bebelușului, așa numitul ”stetoscop al moașei”.
Acesta este un stetoscop ce poate fi folosit în casă și de către părinți, și de către moașă sau doula. ”Stetoscopul moașei” este folosit pentru a asculta bătăile cardiace fetale pe parcursul sarcinii. Acest stetoscop este fabricat în Danemarca din lemn de fag scandinavian fin, și poate fi folosit în confortul casei dumneavoastră pentru a le permite membrilor familiei să asculte ritmul cardiac al bebelușului dumneavoastră nenăscut fără folosirea bateriilor, a undelor radio sau a mașinăriilor scumpe.
A apărut pentru prima dată în Franța la începutul secolului al XIX-lea. ”Stetoscopul moașei” de la Natursutten are o formă unică ce amplifică sunetul bătăilor inimii fătului. Acest gen de stetoscop încă este utilizat în toată lumea, inclusiv în Statele Unite, Canada și Europa. Se poate folosi pentru a asculta bătăile inimii bebelușului începând cu săptămâna a 20-a de sarcină.
Instrucțiuni:
Încercați să simțiți care este poziția bebelușului în burtică și puneți stetoscopul în acea zonă. Cel care ascultă trebuie să-și pună urechea la capătul plat al instrumentului și să-l miște pe burtă până când aude clar bătaia inimii. Micile bătăi pot fi dificil de detectat, așa că ar trebui ca persoana care ascultă să exerseze întâi cu bătăile inimii dumneavoastră, a mamei. Eficacitatea va varia în funcție de vârsta fătului și de poziția placentei.
Folosirea ”Stetoscopului Autentic al Moașei” nu ar trebui să înlocuiască niciodată îngrijirea profesională din timpul sarcinii.
Poate ați citit deja că ecografiile Doppler în sarcină sunt nocive. Sunt chiar mai dăunătoare decât ecografiile clasice. Din cauză că la Doppler semnalul nu e intermitent, e continuu. Nu spunem asta ca să vă înfricoșăm și să refuzați ecografia Doppler oferită de ginecologul dumneavoastră, în cazul în care are anumite semne care îl determină să vă recomande așa ceva. Ci vrem să vă spunem acest fapt ca să știți că și acele aparate drăguțe, cu căști, sunt tot Doppler, și să le folosiți eventual doar când vă temeți că s-a întâmplat ceva și când vreți o reasigurare că bebelușul este bine. Nu în mod frecvent, pentru a vă asculta bebelușul. Pentru așa ceva, ideal e un stetoscop. Nu știm dacă cel medical clasic funcționează la fel de bine ca un stetoscop pentru moașe (dar vom încerca :D).
De asemenea, moașele (sau cei din familie, sau doula) folosesc un astfel de stetoscop și în timpul travaliului, nu doar în timpul sarcinii. Sunt numeroase studii științifice care atestă faptul că ascultarea intermitentă a fătului în timpul travaliului este optimă, în detrimentul monitorizării permanente. Sunt sigură ca ați găsi nenumărate surse online care să vă confirme acest lucru. Eu recent am citit în cartea lui Michel Odent despre acest fapt (“singurul efect constant și semnificativ asupra statisticilor legate de monitorizarea electronică – în comparație cu auscultația intermitentă – este creșterea ratei cezarienelor”). Și Ina May Gaskin, în cartea ei renumită ”Ina May’s Guide to Childbirth”, explică pe înțelesul tuturor de ce monitorizarea electronică nu aduce nimic bun în plus față de auscultarea intermitentă a fătului, din contră. Ca și Odent, ea afirmă că principalul motiv pentru care monitorizarea continuă încetinește (sau chiar blochează) travaliul e faptul că pentru o naștere naturală ușoară, mama trebuie să se simtă singură, nesupravegheată, pentru a-și putea asculta instinctul. Neocortexul ei să nu fie activat (creierul “rațional”). Deci adrenalina să fie scăzută pentru ca ceilalți hormoni să intre în scenă pentru a declanșa reflexul de expulzie a fătului. Mama nu mai poate fi “pe altă lume”, atunci când aude un aparat ce scoate sunete, atunci când privește hârtia ce iese, atunci când la fiecare contracție liniile se modifică. Ea poate intra în panică în zadar, pentru că ritmul inimii fătului poate avea suișuri și coborâșuri în mod normal. Ea nu se mai poate cufunda în trăirea nașterii când în jurul ei și medicii și familia privesc doar aparatul de monitorizare. Dar mai este ceva. Aparatele o blochează pe mamă culcată pe spate, uneori timp de ore întregi, nepermițându-i să se miște. Există monitorizări electronice care pot fi și “plimbate”, dar acestea îi fac rău copilului, pentru că au electrozi care i se înșurubează în scalp. Nu credem că mămicilor li se spune că dacă merg la spital prea repede, vor fi țintuite în pat din cauza aparatului de monitorizare, și lucrul acesta le va încetini sau le va bloca travaliul. Și, evident, îl va face mult mai dureros. Sunt mămici care ajung să stea așa chiar și o zi întreagă, până se dilatează complet, sau până când sunt convinse de medici că au nevoie de cezariană pentru că travaliul nu avansează... Nu credem că vă puteți lămuri medicul sau moașa să vă asculte doar din când în când, ca să verifice dacă fătul este în regulă. De aceea, dacă doriți să stați acasă mai mult timp înainte de a merge la spital, un stetoscop v-ar fi mult mai util, ca să-l folosească cineva din familie, ori o doula, sau orice persoană ce vă ajută la naștere. Ina May Gaskin mai subliniază și faptul că monitorizarea gravidelor îi face pe medici să creadă că pot supraveghea mai multe femei în travaliu, fără să fie de fapt de față la nici una din ele cu adevărat. Un articol în care apare și părerea ei pe tema aceasta am găsit și aici. De fapt, inclusiv Congresul American al Obstetricienilor și Ginecologilor recomandă pentru a scădea rata cezarienelor ca la gravidele cu risc mic să fie folosită ascultarea intermitentă în locul monitorizării electronice continue!
Aici găsiți o selecție de linkuri care arată nocivitatea ecografiilor (doppler și clasice) și chiar la final o poză cu stetoscopul moașei.
Alte articole utile care demonstrează faptul că auscultarea intermitentă este preferabilă auscultării continue:
De aici am aflat că și U.S. Preventive Services Task Force a emis o recomandare prin care afirmă că femeilor cu risc mic nu ar trebui să li se ofere monitorizarea permanentă, pentru că aceasta din urmă are mai multe dezavantaje decât avantaje.
Dacă vă îngrijorați dacă nu cumva doar monitorizarea continuă salvează vieți, nu e cazul, studiile spun că procentele de bebeluși sănătoși sunt aceleași în ambele grupuri, ale celor auscultați continuu sau intermitent: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7947499
Cel mai important, chiar și Organizația Mondială a Sănătății a studiat care sunt piedicile ce nu permit scăderea ratelor cezarienelor nenecesare. Una din ele este faptul că personalul medical nu e dispus să renunțe ușor la monitorizarea electronică continuă a fătului în travaliu! În acest articol,la paragraful Fetal health surveillance in labour, OMS oferă bibliografia ce atestă faptul că monitorizarea fetală electronică continuă duce la rezultate fals pozitive de hipoxemie, și deci la operații cezariene ce puteau fi evitate. Apar și referințe care atestă faptul că din cauza acestor monitorizări, de multe ori mama este lăsată singură, fără nici măcar un sprijin psihologic din partea unei moașe. În sensul că spitalele se bazează mai mult pe aparate decât pe oameni.
Și în ultimul articol, Promoting, Protecting and Supporting Normal Birth, apărut în Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, putem citi: “Meanwhile, there is a clear and consistent increase in the rate of cesareans and operative vaginal deliveries for mothers who have continuous EFM, with no clear benefit for babies ( Goer et al., 2007; Thacker & Stroup, 2001). In most cases, continuous electronic fetal monitoring severely restricts maternal mobility, and it almost always restricts access to comfort measures like a shower, bath, or use of a birth ball. Both the ACOG (2005) and the Association of Women’s Health, Obstetric and Neonatal Nurses (AWHONN, 2000b) recommend intermittent auscultation rather than continuous EFM for healthy women with no complications”. Explicații: ACOG = American Congress of Obstetricians and Gynecologists, EFM = Electronic Fetal Monitoring.
Așadar, dacă doriți să nu stați mult în travaliu în spital, pentru că vreți să evitați intervențiile medicale inutile, imobilizarea forțata la pat, interzicerea alimentării și hidratării normale (și în consecință folosirea perfuziilor), stresul și insistența de a provoca nașterea sau de a face cezariana, e posibil să vă prindă bine acasă un stetoscop, pentru a fi liniștită că totul e în regulă.
Pentru că nu se încadra în nici unul din meniurile anterioare ale magazinului, am creat un nou sub-meniu, în cel pentru mămici, în care pe lângă acest stetoscop veți regăsi și alte produse ale magazinului nostru potrivite pentru perioada sarcinii și a nașterii. Submeniul se numește Sarcină și naștere. Avem motive pentru fiecare produs adăugat acolo, de exemplu săpunul fără miros e foarte util la naștere pentru că bebelușul se atașează mai ușor la sân dacă simte mirosul mamei, nu alte parfumuri puternice și necunoscute lui. Absorbantele Super sunt foarte potrivite perioadei de lăuzie. Și la fel am putea da explicații pentru toate produsele adăugate în această categorie, împreună cu stetoscopul moașei.
Acesta este un stetoscop ce poate fi folosit în casă și de către părinți, și de către moașă sau doula. ”Stetoscopul moașei” este folosit pentru a asculta bătăile cardiace fetale pe parcursul sarcinii. Acest stetoscop este fabricat în Danemarca din lemn de fag scandinavian fin, și poate fi folosit în confortul casei dumneavoastră pentru a le permite membrilor familiei să asculte ritmul cardiac al bebelușului dumneavoastră nenăscut fără folosirea bateriilor, a undelor radio sau a mașinăriilor scumpe.
A apărut pentru prima dată în Franța la începutul secolului al XIX-lea. ”Stetoscopul moașei” de la Natursutten are o formă unică ce amplifică sunetul bătăilor inimii fătului. Acest gen de stetoscop încă este utilizat în toată lumea, inclusiv în Statele Unite, Canada și Europa. Se poate folosi pentru a asculta bătăile inimii bebelușului începând cu săptămâna a 20-a de sarcină.
Instrucțiuni:
Încercați să simțiți care este poziția bebelușului în burtică și puneți stetoscopul în acea zonă. Cel care ascultă trebuie să-și pună urechea la capătul plat al instrumentului și să-l miște pe burtă până când aude clar bătaia inimii. Micile bătăi pot fi dificil de detectat, așa că ar trebui ca persoana care ascultă să exerseze întâi cu bătăile inimii dumneavoastră, a mamei. Eficacitatea va varia în funcție de vârsta fătului și de poziția placentei.
Folosirea ”Stetoscopului Autentic al Moașei” nu ar trebui să înlocuiască niciodată îngrijirea profesională din timpul sarcinii.
Poate ați citit deja că ecografiile Doppler în sarcină sunt nocive. Sunt chiar mai dăunătoare decât ecografiile clasice. Din cauză că la Doppler semnalul nu e intermitent, e continuu. Nu spunem asta ca să vă înfricoșăm și să refuzați ecografia Doppler oferită de ginecologul dumneavoastră, în cazul în care are anumite semne care îl determină să vă recomande așa ceva. Ci vrem să vă spunem acest fapt ca să știți că și acele aparate drăguțe, cu căști, sunt tot Doppler, și să le folosiți eventual doar când vă temeți că s-a întâmplat ceva și când vreți o reasigurare că bebelușul este bine. Nu în mod frecvent, pentru a vă asculta bebelușul. Pentru așa ceva, ideal e un stetoscop. Nu știm dacă cel medical clasic funcționează la fel de bine ca un stetoscop pentru moașe (dar vom încerca :D).
De asemenea, moașele (sau cei din familie, sau doula) folosesc un astfel de stetoscop și în timpul travaliului, nu doar în timpul sarcinii. Sunt numeroase studii științifice care atestă faptul că ascultarea intermitentă a fătului în timpul travaliului este optimă, în detrimentul monitorizării permanente. Sunt sigură ca ați găsi nenumărate surse online care să vă confirme acest lucru. Eu recent am citit în cartea lui Michel Odent despre acest fapt (“singurul efect constant și semnificativ asupra statisticilor legate de monitorizarea electronică – în comparație cu auscultația intermitentă – este creșterea ratei cezarienelor”). Și Ina May Gaskin, în cartea ei renumită ”Ina May’s Guide to Childbirth”, explică pe înțelesul tuturor de ce monitorizarea electronică nu aduce nimic bun în plus față de auscultarea intermitentă a fătului, din contră. Ca și Odent, ea afirmă că principalul motiv pentru care monitorizarea continuă încetinește (sau chiar blochează) travaliul e faptul că pentru o naștere naturală ușoară, mama trebuie să se simtă singură, nesupravegheată, pentru a-și putea asculta instinctul. Neocortexul ei să nu fie activat (creierul “rațional”). Deci adrenalina să fie scăzută pentru ca ceilalți hormoni să intre în scenă pentru a declanșa reflexul de expulzie a fătului. Mama nu mai poate fi “pe altă lume”, atunci când aude un aparat ce scoate sunete, atunci când privește hârtia ce iese, atunci când la fiecare contracție liniile se modifică. Ea poate intra în panică în zadar, pentru că ritmul inimii fătului poate avea suișuri și coborâșuri în mod normal. Ea nu se mai poate cufunda în trăirea nașterii când în jurul ei și medicii și familia privesc doar aparatul de monitorizare. Dar mai este ceva. Aparatele o blochează pe mamă culcată pe spate, uneori timp de ore întregi, nepermițându-i să se miște. Există monitorizări electronice care pot fi și “plimbate”, dar acestea îi fac rău copilului, pentru că au electrozi care i se înșurubează în scalp. Nu credem că mămicilor li se spune că dacă merg la spital prea repede, vor fi țintuite în pat din cauza aparatului de monitorizare, și lucrul acesta le va încetini sau le va bloca travaliul. Și, evident, îl va face mult mai dureros. Sunt mămici care ajung să stea așa chiar și o zi întreagă, până se dilatează complet, sau până când sunt convinse de medici că au nevoie de cezariană pentru că travaliul nu avansează... Nu credem că vă puteți lămuri medicul sau moașa să vă asculte doar din când în când, ca să verifice dacă fătul este în regulă. De aceea, dacă doriți să stați acasă mai mult timp înainte de a merge la spital, un stetoscop v-ar fi mult mai util, ca să-l folosească cineva din familie, ori o doula, sau orice persoană ce vă ajută la naștere. Ina May Gaskin mai subliniază și faptul că monitorizarea gravidelor îi face pe medici să creadă că pot supraveghea mai multe femei în travaliu, fără să fie de fapt de față la nici una din ele cu adevărat. Un articol în care apare și părerea ei pe tema aceasta am găsit și aici. De fapt, inclusiv Congresul American al Obstetricienilor și Ginecologilor recomandă pentru a scădea rata cezarienelor ca la gravidele cu risc mic să fie folosită ascultarea intermitentă în locul monitorizării electronice continue!
Aici găsiți o selecție de linkuri care arată nocivitatea ecografiilor (doppler și clasice) și chiar la final o poză cu stetoscopul moașei.
Alte articole utile care demonstrează faptul că auscultarea intermitentă este preferabilă auscultării continue:
De aici am aflat că și U.S. Preventive Services Task Force a emis o recomandare prin care afirmă că femeilor cu risc mic nu ar trebui să li se ofere monitorizarea permanentă, pentru că aceasta din urmă are mai multe dezavantaje decât avantaje.
Dacă vă îngrijorați dacă nu cumva doar monitorizarea continuă salvează vieți, nu e cazul, studiile spun că procentele de bebeluși sănătoși sunt aceleași în ambele grupuri, ale celor auscultați continuu sau intermitent: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7947499
Cel mai important, chiar și Organizația Mondială a Sănătății a studiat care sunt piedicile ce nu permit scăderea ratelor cezarienelor nenecesare. Una din ele este faptul că personalul medical nu e dispus să renunțe ușor la monitorizarea electronică continuă a fătului în travaliu! În acest articol,la paragraful Fetal health surveillance in labour, OMS oferă bibliografia ce atestă faptul că monitorizarea fetală electronică continuă duce la rezultate fals pozitive de hipoxemie, și deci la operații cezariene ce puteau fi evitate. Apar și referințe care atestă faptul că din cauza acestor monitorizări, de multe ori mama este lăsată singură, fără nici măcar un sprijin psihologic din partea unei moașe. În sensul că spitalele se bazează mai mult pe aparate decât pe oameni.
Și în ultimul articol, Promoting, Protecting and Supporting Normal Birth, apărut în Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, putem citi: “Meanwhile, there is a clear and consistent increase in the rate of cesareans and operative vaginal deliveries for mothers who have continuous EFM, with no clear benefit for babies ( Goer et al., 2007; Thacker & Stroup, 2001). In most cases, continuous electronic fetal monitoring severely restricts maternal mobility, and it almost always restricts access to comfort measures like a shower, bath, or use of a birth ball. Both the ACOG (2005) and the Association of Women’s Health, Obstetric and Neonatal Nurses (AWHONN, 2000b) recommend intermittent auscultation rather than continuous EFM for healthy women with no complications”. Explicații: ACOG = American Congress of Obstetricians and Gynecologists, EFM = Electronic Fetal Monitoring.
Așadar, dacă doriți să nu stați mult în travaliu în spital, pentru că vreți să evitați intervențiile medicale inutile, imobilizarea forțata la pat, interzicerea alimentării și hidratării normale (și în consecință folosirea perfuziilor), stresul și insistența de a provoca nașterea sau de a face cezariana, e posibil să vă prindă bine acasă un stetoscop, pentru a fi liniștită că totul e în regulă.
Pentru că nu se încadra în nici unul din meniurile anterioare ale magazinului, am creat un nou sub-meniu, în cel pentru mămici, în care pe lângă acest stetoscop veți regăsi și alte produse ale magazinului nostru potrivite pentru perioada sarcinii și a nașterii. Submeniul se numește Sarcină și naștere. Avem motive pentru fiecare produs adăugat acolo, de exemplu săpunul fără miros e foarte util la naștere pentru că bebelușul se atașează mai ușor la sân dacă simte mirosul mamei, nu alte parfumuri puternice și necunoscute lui. Absorbantele Super sunt foarte potrivite perioadei de lăuzie. Și la fel am putea da explicații pentru toate produsele adăugate în această categorie, împreună cu stetoscopul moașei.
http://www.bellybelly.com.au/birth/vbac-sabotage-is-your-doctor-really-vbac-friendly#5
ReplyDelete