Am
dat azi peste o postare foarte simpatică, despre o moașă care la plecarea din casa ce are
un nou bebeluș pune un afiș pe ușă, ce atenționează vizitatorii de anumite chestiuni
de bun simț.
Și
mi-am amintit cum înainte să fiu mamă mergeam în vizita la toate cunoștințele
cu nou-născuți, deși nu tot timpul îmi doream acest lucru. Parcă de multe ori
aveam impresia ca este un obicei ce trebuie urmat, și că mama s-ar supăra dacă
nu merg. După ce am născut, am început să primesc vizite încă din maternitate,
însă nu din partea prietenelor mele bune, care știau deja că nu voiam musafiri
cel puțin din cauza posibilității contactării unor boli. La un moment dat am
primit o vizită de la o familie în timp ce alăptam, și știți cum e cu alăptarea
la început, chiar ai nevoie de intimitate ca să înveți și să te acomodezi cu
bebelușul. Și văzând că musafirii nu se retrag când mă văd, am făcut ceva
pentru care am avut multe remușcări, poate nici acum nu m-am iertat. L-am
desprins pe puiul meu de la sân, ca să mă pot acoperi. În loc să continui fără
rușine, sau să-i rog să revină mai târziu. Eram la o zi de la naștere, aveam
încă anumite sensibilități și hormonii mă făceau foarte plângăcioasă, deci nu
eram în stare să protestez la nimic, nu aș fi putut să spun ceva ce aș fi
riscat să supere. Tot în maternitate am observat cât mă obosesc vizitele, mai
ales că în timpul lor bebelușul trebuia să stea la neonatologie, așa că stăteam
toți să-l privim pe geam. Statul acela în picioare, cum eram o lăuză slăbită, mă
extenua. Plus conversațiile. Plus dorul și separarea de pui. Plus stresul că
arăt îngrozitor, cu pete pe față de la împinsul greșit, cu părul nearanjat (pe
atunci îl aveam mare :D), nemachiată, obosită. Ah, ca să nu mai spun câtă lume
insista la telefon, să mă sune... La un singur apel am răspuns, pentru că era o
persoană foarte importantă, și după o convorbire de vreo 2 minute începusem să
respir greu, așa că am încheiat. Știu că după nașterea pe cale vaginală ar fi
trebuit să zburd pe coridoare, dar se pare că nu am un organism foarte
puternic.
După
ce am ajuns acasă, iarăși am primit o vizită, la care eu eram în pijamale, tot
nearanjată, cu bluza udă de lapte, cu bebe în brațe mereu, stresată nu cumva să
ceară să sugă chiar atunci. În plină furie a laptelui, când nu era bebe la sân
profitam și puneam în funcțiune pompa de sân (despre pro-contra unei pompe de
sân în altă postare). Așa că nu eram un tablou chiar drăguț, nu eram serviabilă, nici
nu știam dacă am ceva de ronțăit prin casă, pentru a-i servi. Dacă de un astfel
de stres are nevoie o nouă mamă... atunci când prioritatea principală ar trebui
să fie conectarea permanentă cu bebelușul și împlinirea tuturor nevoilor lui...
Din
nou prietenele apropiate au știut mai bine. Orice comunicare au efectuat-o prin
mama mea, și când una din ele mi-au adus ceva tot la ea a apelat. În timp ce se
întâlnea în curte cu mama, le-am văzut pe geam și am fugit să o pup. De atunci
sunt mult mai atentă atunci când naște cineva, și cu riscul să par nesimțită
sau neinteresată, nu deranjez noua mămică decât dacă mă contactează ea. Mai ales
că de când am copil mic, e posibil să fim purtători de viruși fără să știm.
Să
revin la articolul citit, am făcut și eu un afiș pe care îl puteți imprima și
lipi pe ușa apartamentului sau a camerei unde stau mama și bebelușul. Sau îl
puteți trimite prin e-mail, completat, eventual atașând și o poză a
bebelușului. Și sunt sigură că puteți crea unul mai frumos, am vrut doar să vă dau o idee :D.
Alte
linkuri pe temă, care ne sfătuiesc inclusiv că nu își au rostul florile sau nu
ar trebui să vă parfumați puternic, pentru că bebelușul are un simț al
mirosului foarte accentuat; că trebuie să vă spălați pe mâini când intrați în
casă și să nu oferiți sfaturi nesolicitate:
Voi
ce ați adăuga, sau ce ați elimina din ce am amintit aici? Poate sunt mămici
care își doresc companie, dar cred că cel mai important lucru e să nu uităm,
dacă mergem într-o astfel de vizită, că trebuie să o ajutăm pe mamă cu
treburile care nu implică bebelușul. Am văzut și cazuri în care
mătuși/soacre/vecine veneau ”să aibă
grijă de bebeluș cât timp mama spală vasele sau face de mâncare”...
http://www.mommypotamus.com/18-ways-to-help-a-new-mom/
ReplyDeletehttp://www.todaysparent.com/breastfeeding-6-tips-dads
ReplyDeletehttp://blogs.babble.com/dadding/2012/08/08/babys-first-week-at-home-invaluable-tips-for-brand-new-dads/
http://babygooroo.com/2012/08/how-other-cultures-prevent-postpartum-depression/
ReplyDeletehttp://codenamemama.com/2012/01/03/help-parents-newborns/
ReplyDeletehttp://www.huffingtonpost.com/amy-morrison/newborns_b_2384930.html
ReplyDeletehttp://avital.blogspot.ro/2011/03/how-to-be-best-post-partum-visitor-in.html#axzz1I0jkKPhk
ReplyDeletehttp://www.bellybelly.com.au/baby/10-rules-for-visiting-a-new-baby#.UwqKeIW3J95
ReplyDeleteDespre cum noi mamele am vrea sa nu fim vizitate in primele zile dupa nastere:
ReplyDeletehttp://www.mothering.com/articles/please-dont-visit-newborn/