Eu am scris, aşa dintr-o suflare câteva rânduri, când a plecat Boba :). Poate sunt eu mai sentimentală, dar mi-a plăcut mult cu Boba, fiind părinţi care nu avem bunicii în localitate (vin la ocazii speciale, cum a fost ziua lui Arthur, că sunt departe) şi nici alte ajutoare cu copilul, Boba chiar ne-a ajutat să mai retrăim şi noi din ceea ce ne plăcea mult: colindat pe munţi şi pe te miri unde, iar pentru mine, ca mămică, m-a ajutat mult, n-am mai întins hainele aşa în linişte de nu ştiu când, întotdeauna eram pe fugă, cu căruciorul la cumpărături e greu că nu am loc mult în cărucior, mâini libere, de scări nu mai zic, poate părea ceva simplu, dar pentru mine înseamnă mult :) şi să-l simt pe cel mic la pieptul meu fără să mă doară spatele e fantastic. A fost uimitor cât de uşor e, l-am mai purtat pe cel mic în marsupiu, dar mă durea spatele şi nu-mi plăcea cum i se bălăngăneau picioruşele, de-asta l-am folosit de vreo 3 ori, dar pe distanţe scurte, oricum nu-i plăcea că plângea, pe când în Boba, ce somnic a mai tras :).
Şi rândurile:
"Dragă Boba,
Îţi scriu ţie, pentru că timp de 2 săptămâni tu ai fost pentru noi un membru al familiei, un musafir drag pe care am încercat să-l facem să se simtă bine. Ceea ce ne-ai oferit tu a fost ceva preţios şi plin de căldură. Dacă ar fi să te descriu rapid, aş spune că eşti apropierea naturală pe care oricine şi-ar putea-o dori. Te-am aşteptat cu emoţie şi te-am primit în casă chiar când tati şi cu mine aniversam 3 ani de căsnicie. Da, ne-ai dat apropierea de care aveam nevoie. Dacă la prima aniversare am urcat în Cetatea de la Cisnădioara voioşi, la a doua l-am aşteptat pe bebe, iar acum, cu ajutorul tău, am putut urca din nou la locul nostru drag. Ne-ai făcut să ne simţim plini de energie, cu chef de aventură şi mândri că putem face în 3 activităţile de dinainte de bebe. Şi cu câtă bucurie am urcat pe munte, la Păltiniş, cu băieţelul nostru în spate, şi cu câtă uşurinţă! Sunt locuri unde numai tu, Boba, ne-ai fi putut duce. Fără tine n-ar fi simţit puiul nostru adierea brazilor la o aşa înălţime, sau n-am fi admirat o panoramă dintr-o cetate medievală cu Arthur, cavalerul nostru. Ai venit, dragă Boba, şi cu chef de petrecere, pentru că în perioada cât ai stat la noi, Arthur a serbat primul anişor. Te-am împodobit cu baloane şi te-am făcut cadoul lui. Te-am scos în oraş la prima lui prăji. Da, ţi-am arătat Sibiul nostru drag. Recunosc, multă lume a întors capul după tine.
Dar dragă Boba, pentru ce îţi sunt eu profund recunoscătoare e că mi-ai oferit clipele mele unice în simţire, acele clipe când puiul se culcuşa în burtica mea, iar eu nu puteam decât să-mi imaginez şi să-mi doresc ziua când îl voi ţine în braţe. Tu m-ai ajutat să văd acum cât de dulce e el când simte căldura şi siguranţa maternă. I-ai ocrotit frumos somnicul în plimbările noastre, ne-ai văzut ghiduşiile şi joaca ca de la aproape la aproape, cu mâinile libere la îmbrăţişări. Iar mie ca mămică 24/24 h mi-ai fost de mare ajutor: întins de rufe, îngrijit flori fără să mai mănânce pământ şi să le rupă Arthur, cumpărături fără să se plictisească sau să se simtă singur, toate cu puiul meu. Ştiu că va creşte şi îmbrăţişările vor fi rare, mulţumesc că mi le-ai oferit aşa cum un suflet de mamă şi le doreşte cu ardoare. Ei bine Boba, s-a mai bucurat cineva de tine, tăticul, care a văzut cum e să porţi un sufleţel ce respiră cu tine şi care adoarme la pieptul tău, îmbrăţişând acelaşi vis cu tine. Era tare mândru că-şi poate duce băiatul peste tot.
Au fost 2 săptămâni pe care le-aş retrăi oricând. Şi pentru că vara asta n-am avut vacanţă, tu ai fost vacanţa noastră plină de aventură, bucurie, frumos, plină de căldura şi natură, prima vacanţă în 3, cu tine Boba, 4. Şi ce am trăit noi ne-am dorit să trăiască şi ceilalţi. Te-am îmbrăcat de plecare şi ţi-am dat un mesaj de la noi, ca povestea să meargă mai departe. Când te-am dus la cealaltă familie, am văzut că şi ei te doreau, ne-am şi împrietenit şi am plecat liniştită că te las pe mâini bune.
Mulţumim, Boba, şi sperăm că şi tu te-ai simţit minunat alături de noi. Să ocroteşti mulţi mulţi copii şi de-acum înainte!"
Florenţa, purtătoare de Boba şi Arthur, scumpi mic purtat cu drag.
Ei? Văd o lacrimă şi la voi, ca la mine? :D
Toate pozele cu Florenţa şi Arthur le-am pus, cu bunăvoinţa ei, într-un album dedicat pe pagina Kiddy Shop de pe Facebook. Merită să le vedeţi pe toate pentru că Florenţa a ataşat o adevărată poveste prin explicaţiile de la poze.
No comments:
Post a Comment