Prima parte e disponibilă aici: Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor
A doua parte aici: Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor II
Poziţia curbată fetală
Nou-născuţii sunt practic imposibil de întins drepţi decât dacă sunt strâns înfăşaţi. Când pui un nou-născut drept întins pe spate, coapsele lui se vor ridica sus înspre piept (Schon, 2007), sau când doarme vor sta îndoite într-o poziţie ca o broscuţă. “Poziţia curbată fetală, poziţia naturală pentru bebeluşi, este cea mai calmă şi cea mai adaptivă."
În această poziţie nou-născuţii folosesc mai puţin oxigen, ceea ce ajută la conservarea energiei şi la consumul mai mic de calorii. Astfel ei digeră mâncarea mai bine. Este de asemenea cea mai bună poziţie pentru termoreglare deoarece reduce expunerea stomacului. Avem celule mai eficiente de reglare a temperaturii şi mai multă grasime pe partea din spate a corpului. Când ne ţinem nou-născuţii burtă pe burtă, le protejăm toţi receptorii şi organele vitale (Montagu, 1986).
Când ridici un nou-născut, acesta işi menţine instinctual picioarele îndoite şi depărtate. Aceasta, împreună cu reflexul plantar palmar care ajută un nou-născut să se agaţe de mama lui, sugerează că organismele nou-născuţilor sunt adaptate să fie purtaţi în sus, la verticală, orientaţi înspre mamă.
Prin ţinutul bebeluşului cu genunchii îndoiţi pe pieptul dumneavoastră, şi ţinându-l de funduleţ, vă sprijiniţi bebeluşul în poziţia naturală pe care corpul lui în mod instinctiv o adoptă pentru a se asigura că e confortabil, cald şi în siguranţă.
Scaune auto
Dacă poziţia din cărucior este cumva mai ridicată (cum ar fi într-o scoică auto), atunci este mai blândă pentru coloana în formă de "C" a bebeluşului, în sensul că nu o întinde să fie dreaptă. Oricum, deşi ar părea o opţiune mai blândă pentru transportul micuţului, anumite studii făcute de Asociaţia Internaţională de Chiropractică Pediatrică arată că scaunele auto nu sunt modalitatea ideală de transport pentru nou-născut din cauza "opţiunilor restrictive de postură care pot afecta dezvoltarea coloanei vertebrale şi a craniului bebeluşului" (Asociaţia Internatională de Chiropractică Pediatrică).
Prin menţinerea coloanei într-o configuraţie în formă de "C", aceste scaune pot de fapt să prevină şi să inhibe formările de curbare naturale. Bebeluşii vor întâmpina greutăţi în a forma muşchi puternici pentru a-şi ţine căpşorul greu dacă nu li se oferă şansa să aibă de-a face cu gravitaţia.
Acest bebeluş savurează un somn afară lângă flori. Deşi scoica auto îi sprijină coloana vertebrală, capul şi gâtul cât timp doarme, când se trezeşte centurile îl împiedică sa-şi folosească muşchii necesari pentru a-şi ţine capul. Mulţi bebeluşi îşi petrec majoritatea timpului în scaune restrictive ca acesta.
Purtatul la verticală permite dezvoltarea fizică pozitivă
Când nou-născuţii sunt ţinuţi în sus le este permis să practice mişcări compensatorii, crescând puterea muşchilor şi permiţându-le controlul asupra tehnicilor fine motorii. Când mama se plimbă, se opreşte sau se întoarce, corpul nou-născutului lucrează în mod natural împotriva gravitaţiei pentru a-şi menţine poziţia. Forţa gravitaţiei este un element pozitiv în dezvoltarea nou-născuţilor, pemiţându-le să înveţe devreme să-şi ţină capul sus şi să-şi menţină corpul agăţat de cel al mamei, în echilibru.
Dezacordul legat de purtatul la verticală
Aşadar de ce unii încă afirmă că poziţia orizontală este mai bună pentru nou-născut? Argumentele fiziologice care susţin că bebeluşul trebuie transportat într-o poziţie orizontală pentru primele luni de viaţă par a veni de la presupunerea că poziţia verticală poate fi stresantă pentru coloana vertebrală în dezvoltare şi pentru pelvis.
Deşi unii pediatri sunt susţinători ai parentingului natural, mulţi nu au multă experienţă cu mijloacele de purtare a bebeluşului. Ei s-ar putea să fie familiarizaţi cu marsupiile din anii '80 şi '90 cu obişnuita lipsă de sprijin adecvat a capului şi a gâtului, cu găuri strâmte pentru picioare, cu bebeluşi lăsaţi să atârne din şold din cauza lipsei totale de suport pentru picioare. Poate aceşti doctori au văzut atât de mulţi bebeluşi tinuţi cu faţa în afară când sunt ţinuţi la verticală, încât presupun că toate mijloacele de purtare a bebeluşului sunt lipsite de suport.
S-ar putea ca studiile asupra inuiţilor şi marea incidenţă a spondilozei şi a displaziei de şold la indienii Navajo să fie considerate dovezi suficiente de la culturile care practică purtatul bebeluşului ca să blameze toate mijloacele de purtare a bebeluşului şi să recomande cărucioarele ca o opţiune mai sigură pentru transport.
Imaginile de mai sus sunt probabil marsupiile pe care mulţi doctori şi le imaginează. Şi le numesc nesigure şi nocive. Ambele sunt mijloace de purtare non-fiziologice. Aceste marsupii în care se poartă bebeluşii cu faţa în afară, spre deosebire de wrap-uri, sling-uri, mei-tai-uri şi SSC-uri (Soft Structured Carrier), nu oferă sprijin sănătos pentru picioare, ceea ce poate face ca pelvisul să se îndoaie invers şi le creează bebeluşilor poziţia periculoasă concavă a spatelui.
Dacă nu sunt cu faţa la purtător, centrul gravitaţiei este în afară. Presiunea este plasată pe umerii bebeluşului şi pe zona pieptului, deseori trăgând umerii spre spate şi făcând spatele şi mai concav. Purtatul cu faţa în afară este o poziţie non-fiziologică, care pune presiune pe coapsele interioare ale bebeluşului şi la baza spinării. Purtatul la verticală cu faţa în afară este stresant pentru bebeluşi.
Baza mai lată a marsupiului de mai sus ar putea oferi puţin sprijin al coloanei vertebrale (menţinând forma naturală convexă de "C") dacă bebeluşul ar fi fost cu faţa către mamă şi funduleţul i-ar fi stat pe acea bază. În loc de aceasta, coloana vertebrală a bebeluşului este îndreptată forţat şi deseori este mult prea întinsă (în formă concavă) datorită muşchilor abdominali slabi şi lipsei suportului pentru picioare.
Când un nou-născut este purtat într-un port-bebe, el trebuie să fie orientat înspre mamă şi ideal ar fi ca materialul să fie întins până în spatele genunchilor pentru a sprijini cum trebuie picioarele, care la rândul lor poziţionează pelvisul şi apoi sprijină coloana vertebrală cum trebuie. Deşi bebeluşul beneficiază prin faptul că este purtat aproape de mamă, ţinutul cu faţa în afară nu îi oferă sprijin pentru picioare, nu îi oferă sprijin pentru coloana vertebrală şi pentru şold şi nici suport pentru gât şi cap dacă adoarme.
Partea a patra aici.
No comments:
Post a Comment