Monday, July 30, 2012

Kangaroo Mother Care: Magia atingerii mamei



Continuăm seria de traduceri pe tema Kangaroo Care cu acest articol scris de Patricia Törngren.

”Kangaroo Mother Care (KMC, Îngrijirea Stil Cangur) este pentru fiecare mamă; pentru fiecare bebeluș. Pielea mamei este mediul natural al bebelușului, și este cel mai sănătos loc pentru bebeluș și din punct de vedere fizic, și emoțional.” afirmă cercetătorul KMC, Dr. Nils Bergman, din Cape Town.

Când ‘miracolul minuscul’ al lui Krisanne Collard s-a născut la 24 de săptămâni, cântărea doar 795 grame. Pentru a i se salva viața, Kaia a fost dusă de urgență la terapie intensivă în alt spital, la 40 km depărtare, și pusă la un aparat pentru că avea nevoie de oxigen. Krisanne era devastată – tocmai născuse, dar brațele ei erau goale. Chiar și când putea să își viziteze bebelușul și să o atingă ușor, Krisanne se simțea teribil de neajutorată. Inima lui Kaia se tot oprea când era atinsă, și nu se aștepta nimeni ca ea să supraviețuiască.



Așa că, atunci când personalul medical i-a oferit mămicii un fotoliu înclinat și i-a sugerat să își dea jos bluza și sutienul, ca s-o pună pe Kaia pe pielea ei caldă, a fost complet înspăimântată. “Kaia era atât de mică și fragilă”, spune ea, “încât m-am gândit că o voi omorî dacă o voi atinge – și poate inima ei se va opri din nou. Dar personalul medical era foarte încurajator, așa că am fost de acord să dăm o șansă și acestei metode. Spre mirarea mea, Kaia s-a mișcat de câteva ori, s-a cuibărit și apoi a intrat într-o stare de somn adânc și vindecător. Saturația de oxigen din sânge i-a crescut atât de bine, încât a trebuit să îi dăm aproape la jumătate aparatul de oxigen! Eram pe culmi și mă simțeam ca o mamă reală pentru prima dată. După aceea am ținut-o piele-pe-piele pe pieptul meu în fiecare zi și ea s-a dezvoltat foarte bine”, adaugă mama.


De ce toți nou-născuții au nevoie de Kangaroo Mother Care

Asistentul de cercetare KMC Marianne Littlejohn explică faptul că tranziția din uter în lumea din afară necesită o mare adaptare pentru orice bebeluș, chiar și pentru cei ce nu sunt prematuri. Când trecem prin schimbări foarte mari, primul lucru pe care îl căutăm este siguranța și confortul a ceva familiar. “Plasarea piele-pe-piele pe pieptul mamei lui stabilizează mai bine bebelușul decât un incubator sau un pătuț încălzit”, spune ea. “Bebelușul este alinat și liniștit de sunetul familiar al bătăilor inimii mamei, de mirosul ei și de sunetul vocii ei”. Atingerea blândă a mamei și respirația ei stimulează respirația bebelușului, și în plus este recompensat cu colostru dulce din sânii ei. Acestea ușurează trecerea bebelușului prin noua experiență, aceea de a fi în afara corpului mamei lui pentru prima dată.

Nou-născuții au nevoie să fie ținuți la căldură până când temperatura li se stabilizează, și corpul unei mame este creat foarte frumos pentru a face acest lucru. Temperatura de pe pieptul ei va crește cu două grade pentru a încălzi un bebeluș mai rece, și va scădea cu un grad pentru a răcori un bebeluș înfierbântat, stabilizând temperatura bebelușului mai bine decât cel mai modern incubator. Acest fenomen este numit “sincronizare termală mamă-nou-născut”. Dacă mama a fost anesteziată sau este prea bolnavă pentru a ține bebelușul, acesta poate fi plasat piele-pe-piele pe pieptul tatălui. Vocea tatălui este de asemenea familiară și calmantă pentru bebeluș și și el poate ajuta în menținerea temperaturii bebelușului. Este mult mai probabil ca tații care au experimentat acest fel de contact cu nou-născuții lor să fie mai implicați în îngrijirea bebelușului decât tații care au pierdut contactul acesta timpuriu.


De ce bebelușii au nevoie de mamele lor

“Cu cât există mai mult contact piele-pe-piele, cu atât mai bine”, spune Dr. Bergman. “În mod ideal ar trebui să înceapă la naștere, dar este de ajutor oricând, și imediat va calma și va liniști bebelușul”. Dacă sunt separați de mamele lor, bebelușii încep să plângă din cauza suferinței, oprindu-se numai când sunt prea obosiți să continue. Aceste episoade de suferință sunt similare strigătelor triste ale altor pui de mamifere care și-au pierdut mamele, și sunt o încercare de a aduce mama înapoi. Este numit răspunsul de “protest și disperare”, pentru că bebelușul în final renunță dacă mama nu apare, și se oprește din plâns, pentru a-și conserva energia pentru supraviețuire.

Motivul pentru care bebelușii (prematuri sau născuți la termen) ajung să sufere atât atunci când sunt separați de mamele lor este faptul că ei știu instinctiv că dacă mama îi abandonează, ei vor muri. Mama oferă tot ce bebelușul are nevoie pentru a rămâne în viață – siguranță, căldură, protecție și hrană. În natură, un bebeluș separat de mama lui nu ar supraviețui multă vreme, și bebelușii se nasc știind că a fi cu mama lor e esențial dacă vor să supraviețuiască. Ca rezultat, orice separare de mamă creează niveluri ridicate de stres la nou-născut, ceea ce am dori să evităm din cauză că pot avea efecte adverse pe termen lung asupra sănătății fizice și emoționale a bebelușului. Așadar ne referim la mamă și la bebeluș ca fiind o “diadă”- o pereche ce nu ar trebui separată, ci ținută împreună de la naștere.


Miracolul atingerii materne



Dacă separarea a avut loc, “miracolul atingerii materne” constă în faptul că, reuniți cu mamele lor, bebelușii își revin aproape imediat. Ritmul inimii lor și al respirației devin normale, temperatura se stabilizează și hormonul stresului (cortizolul) revine la niveluri acceptabile. “Obișnuiam să credem că este normal ca bebelușii din incubatoare să aibă ritmuri cardiace foarte variabile, respirație neregulată și fluctuații în temperatura corpului”, spune Dr. Bergman. “Acum știm că acestea sunt semnele unui bebeluș care este în suferință. În momentul în care bebelușul este pus în “habitatul” lui potrivit (piele-pe-piele pe pieptul mamei lui), aceste semne vitale revin la normal foarte repede.”  Aceasta înseamnă că bebelușul nu mai este în suferință, și își poate folosi toată energia pentru hrănire, creștere și dezvoltare, decât doar să încerce să supraviețuiască.

Uneori bebelușii prematuri sunt și bolnavi, și au nevoie de perfuzii, trebuie să fie hrăniți artificial sau primesc oxigen. “Când e nevoie putem combina aceste proceduri care salvează vieți cu cea mai nouă tehnologie, îngrijirea stil cangur”, spune Dr. Bergman. “În acest mod, bebelușii pot primi ce e mai bun din ambele lumi”. Un prematur sănătos poate fi legat de pieptul mamei lui într-un ‘Kangaroo Wrapper’ și mama poate chiar și să se plimbe puțin cu bebelușul ei, cu tot cu perfuzie. Și oxigenul se poate da bebelușilor în timp ce stau piele-pe-piele pe pieptul mamei lor și bebelușii pot fi și hrăniți artificial în poziția Kangaroo Mother Care.  


Beneficiile alăptării prematurilor

”Alăptarea este o parte foarte importantă a îngrijirii stil cangur”, spune Dr. Bergman. Dacă bebelușii sunt prea mici ca să poată suge, sunt hrăniți printr-un tub cu laptele mamei lor, mamă care e ajutată să se mulgă, până când bebelușul poate suge singur. Natura a creat lucrurile atât de frumos încât laptele mamei care naște prematur este complet diferit de laptele unei mame care naște la termen. Cel dintâi conține nutrienți speciali, care îl ajută pe bebelușul mititel să crească și să se dezvolte optim. De asemenea de o importanță vitală sunt anticorpii prezenți în laptele mamei, care îl protejează pe bebeluș de boli.

Colostrul, lichidul transparent care există în sânii mamei în primele zile după naștere, este în mod special important din mai multe motive. Este vital ca acesta să fie muls și să-i fie dat bebelușului care e prea mic și nu poate suge. Acest “aur lichid” este foarte nutrițional și ușor digerabil. Este cea mai bună hrană posibilă pentru orice nou-născut, și îi pregătește bebelușului stomacul pentru a putea primi laptele matern, care va veni cândva începând cu a treia zi de la naștere. Chiar dacă mamele au ales să nu alăpteze, este recomandat să mulgă colostru și lapte matern pentru bebelușii lor dacă s-au născut prematuri sau bolnavi.


KMC pentru fiecare bebeluș

KMC nu este numai pentru bebelușii prematuri. Tranziția din uter în lumea din afară este o schimbare mare pentru orice bebeluș. Modul în care îi primim și îi tratăm în primele zile de viață va fixa modelul prin care ei vor ajunge să perceapă lumea. Trebuie să-i reasigurăm că au ajuns într-un loc bun, în care vor fi iubiți, îngrijiți și hrăniți. Toți nou-născuții sănătoși trebuie să fie ținuți constant în contact piele-pe-piele cu mamele lor. Acest gest le va da cel mai bun start în viață, și fizic, și emoțional, și de asemenea le va permite o dezvoltare optimă a creierului.

“Cineva mi-a spus cândva că părinții sunt singurii care beneficiază în urma îngrijirii stil cangur”, spune Krisanne. “Nu sunt de acord, am văzut schimbările dramatice care au avut loc în micul meu miracol atunci când am ținut-o aproape de inima mea. Pentru părinți, îngrijirea stil cangur satisface nevoia de a se simți ca o Mamă sau ca un Tată și le dă o șansă pentru a face ceva pentru bebelușii lor. Pentru bebelușii prematuri, Kangaroo Mother Care scade nevoile de oxigen, stabilizează ritmul cardiac, le dă un sentiment general de pace și liniște, și atât de multe alte beneficii!” Dacă bebelușii ar putea să ne spună care le sunt cele mai importante nevoi, ar spune pur și simplu “Ține-mă în brațe, hrănește-mă și iubește-mă”. Mamele au știut dintotdeauna aceste lucruri – acum studiile ne spun că ele aveau dreptate!


Ce au descoperit cercetătorii

Un studiu important a avut loc la Maternitatea Mowbray din Cape Town, care a cercetat datele unor bebeluși prematuri sănătoși cântărind între 1,200 kg și 2,199 kg. Bebelușii au fost împărțiți aleator în două grupuri și toți bebelușii, din ambele grupuri, au fost puși piele-pe-piele pe piepturile mamelor lor în prima jumătate de oră de viață. După aceea, bebelușii dintr-un grup au fost puși în incubatoare timp de 6 ore, înainte să fie returnați mamelor lor. În celălalt grup, bebelușii nu au fost separați de mamele lor deloc, și au rămas în contact piele-pe-piele începând de la naștere. Când rezultatele au fost analizate, s-a descoperit că bebelușii care nu au fost deloc separați de mamele lor au evoluat mult mai bine decât cei care au fost puși în incubatoare timp de 6 ore. Această descoperire arată că cea mai bună îngrijire pe care o putem oferi nou-născuților sănătoși (chiar și celor mici) este de a-i ține piele-pe-piele pe mamele lor cât mai mult timp posibil, începând de la naștere.


Lecturi sugerate:
  • “Kangaroo Babies: A Different Way of Mothering”, by Nathalie Charpak (Souvenir Press, USA, 2006)
  • Kangaroo Care: The Best You Can do to Help Your Preterm Infant”, by Susan Ludington-Hoe (Bantam Books, USA, 1993)
  • Hold your Premie”, by Jill Bergman (New Voices Publishing, SA, 2010)
  • http://www.kangaroomothercare.com/

Sunday, July 29, 2012

Pentru noii părinți - ghid pentru musafiri


Am dat azi peste o postare foarte simpatică, despre o moașă care la plecarea din casa ce are un nou bebeluș pune un afiș pe ușă, ce atenționează vizitatorii de anumite chestiuni de bun simț.

Și mi-am amintit cum înainte să fiu mamă mergeam în vizita la toate cunoștințele cu nou-născuți, deși nu tot timpul îmi doream acest lucru. Parcă de multe ori aveam impresia ca este un obicei ce trebuie urmat, și că mama s-ar supăra dacă nu merg. După ce am născut, am început să primesc vizite încă din maternitate, însă nu din partea prietenelor mele bune, care știau deja că nu voiam musafiri cel puțin din cauza posibilității contactării unor boli. La un moment dat am primit o vizită de la o familie în timp ce alăptam, și știți cum e cu alăptarea la început, chiar ai nevoie de intimitate ca să înveți și să te acomodezi cu bebelușul. Și văzând că musafirii nu se retrag când mă văd, am făcut ceva pentru care am avut multe remușcări, poate nici acum nu m-am iertat. L-am desprins pe puiul meu de la sân, ca să mă pot acoperi. În loc să continui fără rușine, sau să-i rog să revină mai târziu. Eram la o zi de la naștere, aveam încă anumite sensibilități și hormonii mă făceau foarte plângăcioasă, deci nu eram în stare să protestez la nimic, nu aș fi putut să spun ceva ce aș fi riscat să supere. Tot în maternitate am observat cât mă obosesc vizitele, mai ales că în timpul lor bebelușul trebuia să stea la neonatologie, așa că stăteam toți să-l privim pe geam. Statul acela în picioare, cum eram o lăuză slăbită, mă extenua. Plus conversațiile. Plus dorul și separarea de pui. Plus stresul că arăt îngrozitor, cu pete pe față de la împinsul greșit, cu părul nearanjat (pe atunci îl aveam mare :D), nemachiată, obosită. Ah, ca să nu mai spun câtă lume insista la telefon, să mă sune... La un singur apel am răspuns, pentru că era o persoană foarte importantă, și după o convorbire de vreo 2 minute începusem să respir greu, așa că am încheiat. Știu că după nașterea pe cale vaginală ar fi trebuit să zburd pe coridoare, dar se pare că nu am un organism foarte puternic.

După ce am ajuns acasă, iarăși am primit o vizită, la care eu eram în pijamale, tot nearanjată, cu bluza udă de lapte, cu bebe în brațe mereu, stresată nu cumva să ceară să sugă chiar atunci. În plină furie a laptelui, când nu era bebe la sân profitam și puneam în funcțiune pompa de sân (despre pro-contra unei pompe de sân în altă postare). Așa că nu eram un tablou chiar drăguț, nu eram serviabilă, nici nu știam dacă am ceva de ronțăit prin casă, pentru a-i servi. Dacă de un astfel de stres are nevoie o nouă mamă... atunci când prioritatea principală ar trebui să fie conectarea permanentă cu bebelușul și împlinirea tuturor nevoilor lui...

Din nou prietenele apropiate au știut mai bine. Orice comunicare au efectuat-o prin mama mea, și când una din ele mi-au adus ceva tot la ea a apelat. În timp ce se întâlnea în curte cu mama, le-am văzut pe geam și am fugit să o pup. De atunci sunt mult mai atentă atunci când naște cineva, și cu riscul să par nesimțită sau neinteresată, nu deranjez noua mămică decât dacă mă contactează ea. Mai ales că de când am copil mic, e posibil să fim purtători de viruși fără să știm.

Să revin la articolul citit, am făcut și eu un afiș pe care îl puteți imprima și lipi pe ușa apartamentului sau a camerei unde stau mama și bebelușul. Sau îl puteți trimite prin e-mail, completat, eventual atașând și o poză a bebelușului. Și sunt sigură că puteți crea unul mai frumos, am vrut doar să vă dau o idee :D. 



Alte linkuri pe temă, care ne sfătuiesc inclusiv că nu își au rostul florile sau nu ar trebui să vă parfumați puternic, pentru că bebelușul are un simț al mirosului foarte accentuat; că trebuie să vă spălați pe mâini când intrați în casă și să nu oferiți sfaturi nesolicitate:




Voi ce ați adăuga, sau ce ați elimina din ce am amintit aici? Poate sunt mămici care își doresc companie, dar cred că cel mai important lucru e să nu uităm, dacă mergem într-o astfel de vizită, că trebuie să o ajutăm pe mamă cu treburile care nu implică bebelușul. Am văzut și cazuri în care mătuși/soacre/vecine veneau  ”să aibă grijă de bebeluș cât timp mama spală vasele sau face de mâncare”...



Saturday, July 28, 2012

Îngrijirea stil cangur (Kangaroo Care): Îngrijire eficace și de impact pentru bebelușul dumneavoastră prematur



Continuăm traducerile pe tema Kangaroo Care tot cu un articol scris de Elizabeth Antunovic, fondatoarea companiei Boba.

Folosind Sleepy Wrap (care în prezent este Boba Wrap) pentru Kangaroo Care – 1.69 kg – 32 de săptămâni de gestație /1 lună de viață


Ce este Kangaroo Mother Care (îngrijirea stil cangur)?
Kangaroo Mother Care este o metodă de îngrijire practicată cu bebelușii, de obicei cu bebelușii prematuri, în care nou-născutul este ținut piele-pe-piele pe mama sa, pe tatăl său, sau pe un alt îngrijitor. Kangaroo Mother Care (KMC) a fost inițial implementată în Columbia ca o modalitate de a-i menține pe bebelușii prematuri stabili la căldură și pentru a descrește timpul petrecut în mediile spitalicești supra-aglomerate. Totuși, Kangaroo Mother Care nu este limitată exclusiv mediilor în care incubatoarele nu sunt de încredere sau nu sunt disponibile, ci se practică în centre neonatale de vârf din toată lumea. Cercetările făcute la nivel mondial au arătat repede că această modalitate specială de a vă ține în brațe bebelușii are un efect extraordinar asupra prematurilor.

Cum se îngrijește “în stil cangur” un bebeluș?
Bebelușul este ținut în contact continuu piele-pe-piele, pe cât posibil 24 de ore din 24, pe mama lui. Acest lucru se realizează punând bebelușul în poziția cangur – o poziție strict la verticală, cu stomacul înspre pieptul gol al mamei. Dacă e nevoie, se pot adăuga și mijloace tehnologice. Alăptarea exclusivă este ideală. Mama poate sta înclinată într-un scaun cu o pătură învelindu-i pieptul, sau poate sta la verticală dacă are disponibil un sling sau un wrap.

Cine ar trebui să practice Kangaroo Mother Care (îngrijirea stil cangur)?
  • Bebelușii prematuri sau care se nasc cu greutate mică, internați într-o unitate de terapie intensivă neonatală sau o unitate specială de îngrijire a bebelușilor atunci când sunt stabili medical. Este posibilă chiar și dacă bebelușul dumneavoastră este intubat.
  • Bebelușii prematuri sau care se nasc cu greutate mică sănătoși.
  • Bebelușii sănătoși născuți la termen.
  • Bebelușii care din anumite motive au fost separați de mamă, prin KMC pot ajuta atașamentul matern.
  • Mamele și bebelușii care vor să alăpteze și să își mențină secreția de lapte.

Kangaroo Mother Care oferă o formă intimă de protecție, în așa fel încât odihna, creșterea și vindecarea naturală pot să aibă loc. Deși inițial a fost dezvoltată pentru folosirea cu bebelușii prematuri și cu cei care se nasc cu greutate mică, KMC este benefică pentru toți bebelușii, deoarece contactul constant cu mama, și căldura ei, laptele ei, dragostea și protecția ei, sunt cele mai de bază cerințe necesare pentru supraviețuirea și starea lor de bine.

De ce aveți nevoie pentru KMC:
  • O mamă (funcționează și cu tați)
  • O atmosferă de susținere
  • Un material de purtare sau un wrap elastic ca o opțiune
  • Un scaun înclinat dacă se folosește o pătură

Ultimele noutăți despre Kangaroo Mother Care
Organizația Mondială a Sănătății, Unicef, The March of Dimes și National Institute of Health recomandă cu toții folosirea Îngrijirii Stil Cangur și o consideră o intervenție de dezvoltare testată științific, cu costuri mici, și un mare impact, pentru bebeluș și pentru mamă.

Noi cercetări ale Dr. Joy Lawn arată că îngrijirea stil cangur este unul dintre cele mai puternice și eficace moduri de a salva bebelușii prematuri din toată lumea. Mai jos sunt unele din afirmațiile lui:

“Acceptarea metodei KMC crește și acum este considerată echivalentă cu îngrijirea convențională neonatală pentru bebelușii prematuri stabili, și este mai prietenoasă și cu părinții, și cu bebelușii.”

“Este evident că îngrijirea stil cangur are un efect substanțial asupra mortalității, în comparație cu îngrijirea convențională neonatală, și este de asemenea evident că acest beneficiu în domeniul mortalității este posibil chiar și la scară mare.”.

“Indiferent dacă bebelușii se nasc în Lilongwe, Londra sau Los Angeles, bebelușii prematuri au nevoie de îngrijire suplimentară pentru a supraviețui. Kangaroo Mother Care este low-cost și fezabilă, și acum avem dovada că este una dintre cele mai eficiente modalități de a le da mai multor bebeluși șansa de a supraviețui și de a se dezvolta optim.”

“Nu există nicio îndoială că această intervenție poate salva vieți -  dar realitatea este că bebelușii vor continua să moară fără rost dacă nu vom prioritiza îngrijirea de mare impact, cum este KMC.”

Vârsta: 7 zile, născut la 28 de săptămâni, 1.27 kg


Wrapul Boba pentru bebeluși și Îngrijirea stil cangur (Kangaroo Mother Care)
Wrapul Boba este un wrap elastic pentru bebeluși (chiar și pentru cei foarte mici) care îi ajută pe părinți să aibă mâinile libere. Centre neonatale de top din lume sfătuiesc mamele să folosească Îngrijirea Stil Cangur, dar totuși în multe unități de terapie intensivă neonatală nu se găsesc bluze sau alt echipament special. Cel mai adesea părinții stau înclinați pe un scaun, piele pe piele, cu bebelușul lor dezbrăcat, acoperit doar cu o pătură.

Împachetarea mamei și a bebelușului ei prematur împreună într-un Boba Wrap nu este numai practică, dar și
  • ajută la menținerea poziției corecte pentru capul și gâtul bebelușului
  • se mulează perfect și se lipește de contururile corpurilor mamei și bebelușului
  • oferă cantitatea perfectă de elasticitate, pentru a oferi simțământul familiar de conținere, de limitare
  • învăluie întreg corpul bebelușului ce nu este în direct contact cu mama, în așa fel încât căldura să fie conservată
  • îi permite mamei să se miște liber
  • oferă un material moale pentru o piele atât de delicată
  • încurajează părinții să practice KMC pentru perioade mai lungi de timp, deoarece e mai mică posibilitatea ca părinții să obosească

Silas s-a născut cu 5 săptămâni mai devreme, și a suferit de hipoxie gravă, datorită complicațiilor de la naștere

Fiul nostru Silas s-a născut cu 5 săptămâni mai devreme, și a suferit de hipoxie gravă datorită unor complicații din timpul nașterii. Inima i s-a oprit și nu a respirat în primele 6 minute de după naștere – ni s-a spus că e aproape sigur că va suferi de deteriorări cerebrale. Și eu, și soțul meu suntem medici, și suntem familiarizați cu importanța contactului piele-pe-piele cu un nou-născut, deci ne cumpărasem un Boba Wrap încă din timpul sarcinii, și în momentul în care Silas a fost deconectat de la aparatul de respirație artificială, am început să-l folosim. A fost revelator să vedem efectul ce l-a avut asupra lui; urmărind monitoarele am putut vedea cum ritmul inimii îi scădea cu 30-40 de bătăi pe minut în momentul în care era pus în wrap – de la starea de stres și durere devenea complet relaxat în wrapul lui! Din acel moment am folosit Boba Wrap-ul în fiecare zi – și respectul nostru pentru acest wrap crește continuu – pe lângă că e drăguț și fin și bun de îmbrățișat și cald pentru bebeluș, este o cură miraculoasă împotriva colicilor și a suprastimulării! Intimitatea, confortul și siguranța pe care Boba Wrap le oferă pentru bebeluș sunt excepționale – îmi place că permite contactul piele-pe-piele în timp ce totuși e discret pentru mamă!



Silas are acum 6 luni, și nu există nici un semn de complicații cauzate de nașterea sa dificilă – suntem convinși că toate acele ore petrecute în Boba Wrap, cu contact piele-pe-piele cu noi, au jucat un rol major în vindecarea și dezvoltarea lui.

Din cauză că wrapurile pentru copii nu sunt foarte comune în Danemarca, am captat atenția celor din jur folosind Boba Wrap-ul (și l-am folosit PESTE TOT). Prima dată din partea asistentelor și doctorilor de la secția de terapie intensivă neonatală, iar mai târziu de la familie, prieteni, și chiar și străini care veneau pe stradă la noi să ne întrebe despre el. L-am recomandat tuturor celor pe care i-am întâlnit, și chiar am cumpărat câteva pentru prieteni cu bebeluși, și toți l-au iubit la fel de mult ca și noi.”

- Renee


Deci acum că ați aflat cum arată îngrijirea stil cangur, intrați să citiți și toate incredibilele beneficii pentru sănătate pe care le aduce. Ajutați-vă bebelușul prematur să ajungă un bebeluș sănătos! Preluați puterea!


Thursday, July 26, 2012

Săptămâna Internațională a Alăptării - mesaj ANNA







Bună ziua,


Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare (ANNA, http://www.nasterenaturala.ro/) se alătură seriei de manifestări prilejuite la nivel mondial de Săptămâna Internațională a Alăptării, în perioada 1-7 august 2012. Evenimentul se află la a douăzecea aniversare și își propune creșterea conștientizării, la nivel național și global, a importanței alăptării.

Aflată deja la a patra manifestare în România, Săptămâna Internațională a Alăptării va fi marcată prin organizarea unor evenimente care se adresează părinților, cadrelor medicale si tuturor celor interesati.  
Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare, IBFAN România și La Leche League România vor organiza în București următoarele evenimente:

O conferință pentru părinți si cadrele medicale care activează în domeniul perinatal – speakerii acestui eveniment sunt specialiști (medici pediatri, moașe, psihologi, consultanți și consilieri în alăptare). În cadrul acestei conferințe vor fi discutate subiecte ca: alăptarea în sarcină, alăptarea copilului adoptat, alăptarea în tandem, alăptarea peste doi ani, alăptarea prematurilor, diferențe între laptele matern și laptele praf, importanța colostrului și a alăptării în maternitate în primele zile, necesitatea rooming-in-ului).

Conferința va avea loc în data de 2 august, orele 17-20 la sala de conferințe Codecs, la adresa din Str. Agricultori nr. 37-39, Sector 2, București. 

Împreună cu partenerii evenimentului, se va organiza o tombolă cu premii substanțiale. 

Tot în cadrul acestui eveniment se va prezenta în premieră un interviu acordat în exclusivitate Asociației pentru Naștere Naturală și Alăptare cu reputatul medic pediatru Dr. Jack Newman. Actrița Florentina Țilea, care ni se va alătura în cadrul evenimentului, ne va împărtăși despre experiența alăptatului.

Curs de formare a personalului medical în alăptare – se adresează cadrelor medicale care își doresc să parcurgă și să-și însușească informații noi despre lactație, de la consultanți în lactație acreditați internațional, medici pediatri, psihologi.


Marș de protest și de awareness pentru instituirea rooming-in-ului în toate maternitățile din București „NU separării copilului de mamă în maternitate!” desfăşurat în data de 6 august între orele 9:00 – 11:00, pe traseul Piaţa Victoriei – Piata Universităţii. 

La acest marş sunt aşteptate 100 de persoane care vor milita paşnic pentru drepturile copiilor şi ale mamelor cu pancarde cu mesaje sugestive. 
În continuarea marşului de protest, conducerii Spitalelor Elias, “Panait Sârbu” şi Malaxa (singurele maternităţi din Bucureşti în care nu există posibilitatea rooming-in-ului) le vor fi transmise materiale informaţionale despre importanţa şi beneficiile neseparării copilului de mamă şi o strategie elaborată de conducerea ANNA privind implementarea acestor practici în maternităţile respective.

De asemenea, sub umbrela Săptămânii Internaţionale a Alăptării, partenerii ANNA vor organiza și în alte oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Baia Mare, Timişoara, Alba Iulia) acțiuni și evenimente cu scopul conștientizării importanţei alăptării.

Vă invităm să fiți partener media la această manifestare și vă rugăm să ne sprijiniți promovând acțiunile noastre prin mijloacele de care dispuneţi.
Vă invităm să participați la evenimentele noastre – la conferința adresată părinților și cadrelor medicale, cât și la marșul de protest. 

Vă stăm la dispoziție cu detalii legate de evenimente; de asemenea, găsiți mai multe informații aici: http://www.nastecumsimti.org/servicii-2/saptamana-internationala-a-alaptarii-nastere-naturala/
Pagina va fi actualizată constant cu informații referitoare la evenimente, locul desfășurării acestora și speakeri.

Vă mulțumim,
Echipa Asociației pentru Naștere Naturală și Alăptare



Datele noastre de contact:

Andreea Teodorescu
Marketing & PR, Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare
telefon: 0723 192737

Irina Popescu
Președinte Asociația pentru Naștere Naturală și Alăptare
0722 658054


Wednesday, July 25, 2012

Poziția optimă pentru prematuri trebuie să ofere un simțământ de conținere



Continuăm cu traducerile pe tema Kangaroo Care, cu încă un articol scris de Elizabeth Antunovic, fondatoarea Boba Inc.


Piciorul împingând marginea incubatorului, demonstrând că acest bebeluș prematur caută sentimentul familiar de conținere.

Îmi amintesc vremurile când eram încă implicată în publicitate cu designerul nostru grafic din Miami. Copywriter-ul a încercat să vină cu câteva sloganuri pentru anunțul nostru. Îmi amintesc că eu am spus “Sleepy Wrap, cel mai bun loc după uterul mamei”.

Știm cu toții că bebelușii tânjesc după sentimentele de presiune și conținere ale uterului. Poziția verticală pe pieptul mamei, într-un wrap, în mod sigur imită mediul unui uter. Cât timp sunt în uter, bebelușii își împing coatele, genunchii, piciorușele și umerii în pereții uterului; aceste mișcări îl ajută pe bebeluș să-și dezvolte mușchii și să devină mai puternic. Pe măsură ce bebelușul crește mai mare și are mai puțin spațiu, are mai multe oportunități să își flexeze corpul, făcând mușchii și mai puternici. Când sunt născuți, bebelușii sunt în poziție îndoită și sunt aproape imposibil de întins. Un bebeluș prematur care se naște înainte să aibă șansa să își dezvolte un tonus muscular bun s-ar putea să nu fie în stare să își susțină poziția corpului. S-ar putea ca el să stea întins drept pe spate, ca o mică stea. În secția de terapie intensivă neonatală, deseori personalul creează cuiburi din lână sau din polar pentru bebeluși, care să le conțină corpurile mici și care să îi ajute să stea într-o poziție îndoită. Din nou, imitând uterul.

Știați că prematurii nu numai că tânjesc după sentimentul de conținere, dar îl și caută în mod activ? Îmi amintesc o poveste din cartea lui Ashley Montague despre atingere, în care un prematur într-un incubator se târa, cu mișcări mici, către colțul incubatorului. Când asistenta de la secția de terapie intensivă neonatală îl vedea înghesuit pe o parte, îl muta înapoi în mijlocul incubatorului, ca să nu piardă deloc căldură atingându-se de pereții incubatorului. Apoi, bebelușul se mișca din nou înspre colț. Prematurii se simt mult mai în siguranță rezemați înspre o margine.

Practicând Kangaroo Care, și învelind bebelușul prematur flexat, piele pe piele, îi oferiți o poziționare optimă, beneficii cruciale de sănătate, și vă ajută să vă conectați. Bebelușul dumneavoastră stă curbat, învelit, protejat și în siguranță. În mod sigur este “cel mai bun loc după uter”.

Când vine iar timpul ca bebelușul dumneavoastră să meargă înapoi în incubator, țineți minte că menținerea poziției flexate pentru bebelușul dumneavoastră -
  • Îl ajută să respire mai ușor
  • Îl ajută să-și regleze bătăile inimii
  • Îl asistă să aibă mai mult somn neîntrerupt, din cauza respirației îmbunătățite și a confortului mărit per total
  • Reduce și ajută la ușurarea simptomelor asociate refluxului gastric
  • Filtrează input-ul extrasenzorial scăzând percepția bebelușului asupra evenimentelor mediului
  • Previne intrarea în acțiune a reflexului de tresărire – care îi folosește din energie/calorii
  • Taie și amortizează câteva dintre sunetele din jurul lui
  • Îl ajută pe bebeluș să își dezvolte o poziție a corpului normală și mișcări sănătoase
  • Îi oferă bebelușului dumneavoastră un sentiment de siguranță.

Centre neonatale de renume din lume înțeleg și recunosc nevoia bebelușului prematur pentru o poziție curbată, și pentru sentimentul de siguranță, protecție și închidere. Îngrijirea stil cangur (Kangaroo Care) este optimă, dar crearea unui cuib pentru bebelușul dumneavoastră în incubatorul lui din secția de terapie intensivă neonatală este un mod bun de a vă asigura că micul lui corp rămâne într-o poziție flexată. Ați face astfel tot ce vă stă în putință ca să-i oferiți un sentiment de siguranță bebelușului vostru. 


Monday, July 23, 2012

Salvând viețile prematurilor cu KMC (Kangaroo Mother Care): Cum pot mamele să joace un rol activ



Articol scris de Elizabeth Antunovic, fondatoarea companiei Boba, și tradus de noi de aici.




În secția de terapie intensivă neonatală, valoarea primară este hrănirea high tech. Pacientul e bebelușul prematur. Prioritatea este îngrijirea lui. El este considerat independent de mama lui atunci când părăsește uterul. Mama de obicei stă la margine, ca un străin, în timp ce asistentele preiau controlul și îngrijesc bebelușul. Dar, fiți atenți. Atunci când luăm bebelușii prematuri stabili din incubatoare și îi plasăm în contact continuu piele-pe-piele cu mamele lor (procedeu numit îngrijire stil cangur sau Kangaroo Mother Care - KMC), se întâmplă ceva incredibil.


Nu numai că temperatura corpului bebelușului prematur se reglează, dar și respirația devine regulată. Și la fel ritmul inimii. Nici prea încet, nici prea rapid. Exact cum trebuie. E mai mică probabilitatea ca bebelușului să i se oprească respirația (episoade apneice) și laptele mamei coboară mai ușor (așa numitul reflex de let-down). Se produce mai mult lapte. Și sunt mai multe șanse ca bebelușul să fie alăptat mai mult. El va digera laptele mai bine. Va plânge mai puțin, va dormi mai mult, și va fi mai puțin stresat. Și va părăsi spitalul mai repede. Și se va dezvolta la maxim. Aceste beneficii extinse pentru sănătate sunt susținute de către oamenii de știință.


Din păcate, cunoașterea nu înseamnă și implementare. Atunci când personalul de la terapia intensivă neonatală nu o include pe mamă în ecuație, înseamnă că nu au ca prioritate îngrijirea cea mai bună posibilă pentru bebeluș. Incubatorul este menit să imite uterul, dar pieptul mamei, ca un loc de ținut bebelușul, este net superior unui incubator static. Ați auzit de sincronizare termică? Incubatoarele nu pot face asta.

Mamele sunt adaptate prin evoluție la a le oferi bebelușilor lor un loc sigur după naștere (despre exterogestație puteți citi in linkurile de aici) pentru ca aceștia să crească în continuare. Atunci când pui un bebeluș la verticală pe pieptul mamei lui, piele pe piele, natura are grijă de nutriție, protecție, căldură și proximitate. Acestea sunt exact lucrurile de care bebelușii prematuri au nevoie pentru a se stabiliza și a se concentra pe vindecare, dezvoltare și creștere.

Ultimele studii despre îngrijirea stil cangur - Kangoroo Mother Care îi compară pe bebelușii prematuri care au beneficiat de KMC cu bebelușii prematuri care au fost îngrijiți în mod normal ca în orice spital. Rezultatele sunt emoționante. S-a descoperit un procent incredibil de 51%  reducere a mortalității neonatale (dată de complicații de prematuritate) atunci când
  • Bebelușii stabili care cântăreau mai puțin de 2 kg au beneficiat de KMC pe pieptul mamelor lor
  • KMC avea loc într-un spital
  • KMC a fost implementată din prima săptămână de viață

Efectul adăugării mamei în ecuație este puternic. Bebelușul + mama lui = 500.000 mai mulți prematuri care supraviețuiesc în fiecare an.

Descoperirile sugerează că până la o jumătate de milion de decese ale nou-născuților, datorate complicațiilor de prematuritate, ar putea fi prevenite în fiecare an dacă îngrijirea stil cangur ar fi disponibilă pentru toți bebelușii născuți prematur.

Ar putea părea un vis să ne imaginăm micro-mediul (chiar dacă e controlat termostatic) pieptului mamei înlocuind incubatorul high-tech. Suntem o societate tehnologică. În această situație avem cercetări care vin din țările subdezvoltate, care ne pot învăța câteva lucruri. Avem o relație cu incubatorul și cu mediul controlat pe care pare să-l ofere. Sigur că o mamă are nevoie să se și odihnească și contactul continuu piele-pe-piele poate fi prea mult de cerut de la o mamă din țările dezvoltate. Oricum, părinților ar trebui să li se prezinte îngrijirea stil cangur a unui bebeluș prematur ca fiind cea mai efectivă îngrijire. Ar putea avea un impact major dacă ar fi implementată la scară mare.

După cum spune Dr. Joy Lawn,
“Indiferent dacă bebelușii se nasc în Lilongwe, Londra sau Los Angeles, bebelușii prematuri au nevoie de o îngrijire în plus ca să supraviețuiască. Îngrijirea stil cangur este ieftină și fezabilă, și acum avem și dovada că este una dintre cele mai de efect modalități de a le oferi mai multor bebeluși șansa de a supraviețui și de a se dezvolta perfect.”

Nu putem ignora dovezile.

Vă lăsăm cu această filmare, în care Angela își împărtășește povestea de schimbare dintr-un om din exterior într-o persoană care joacă un rol activ în recuperarea fiului prematur. Secretul ei este Kangaroo Mother Care. Vă va inspira cu farmecul ei.






Și-a numit fiul “Levi”- ceea ce înseamnă “suntem o singură ființă”. Sunt incredibili împreună.


Saturday, July 21, 2012

Îngrijirea stil cangur ușurează îngrijorarea părinților




Continuăm traducerile referitoare la îngrijirea stil cangur (kangaroo mothercare), cu articolul de aici, scris de Elizabeth Antunovic, fondatoarea companiei Boba. Reamintim că am mai scris despre kangaroo care pe blog, găsiți postările sub eticheta kangaroo mothercare.

Șase săptămâni pe an, 40 de cai aleargă liberi în spațiul deschis din spatele casei mele. În timp ce încercam să îi momesc aproape de gardul din sârmă ghimpată cu morcovi și cu iarbă mare, verde, am întâlnit doi băieți gemeni de 10 ani și pe mama lor. După ce m-a felicitat pentru cei trei copii, a continuat să-mi spună că mereu și-a imaginat că va avea o familie mare. Dar a renunțat după experiența cu gemenii. Am invitat-o la mine. Mi-a spus povestea ei. Cum au fost născuți prematur. Cum nu i-a putut ține în brațe în prima lună a vieții lor. Cum nu ar mai trece niciodată printr-o experiență atât de traumatizantă.

Am cercetat puțin pe tema anxietății parentale din unitățile de terapie intensivă neonatală și mi-am dat seama că nu era singura.

E greu să fii împăcat în secția de terapie intensivă neonatală. Iată câțiva factori care explică de ce:
  1. Poziția bebelușului, aparența și comportamentul din incubator – Culoarea pielii, dimensiunea și poziția bebelușului pot fi neașteptate. S-ar putea să respire neregulat, și există posibilitatea ori să se miște continuu, plângând, ori să stea nemișcat și fără expresie. Dacă este trist sau plânge, poate fi îngrijorător și chiar îngrozitor de privit.
  2. Echipamentul, zgomotul mașinăriilor, și sunetele de la terapie intensivă – Tuburile și mașinile folosite pentru bebelușul dumneavoastră pot fi intimidante și copleșitoare. S-ar putea să fie zgomot constant, bip-uri, sau alți bebeluși care plâng. Alți părinți stresați care își vizitează micuții pot de asemenea să contribuie la atmosfera tensionată și supărătoare.
  3. Îmbulzeala și forfota tehnicienilor și a asistentelor – Câteodată asistentele pot să facă proceduri foarte în grabă, fără să explice ceea ce fac. Uneori jargonul medical poate fi greu de înțeles. Informațiile referitoare la bebelușul dumneavoastră pot fi conflictuale, ceea ce poate fi foarte frustrant.
  4. Separarea fizică propriu-zisă dintre dumneavoastră și bebeluș – Nu vă puteți hrăni bebelușul, și nu-l puteți ține în brațe atunci când vă doriți acest lucru. Nu aveți șansa să interveniți atunci când bebelușul dumneavoastră plânge sau pare supărat. Vă simțiți lipsiți de putere în ceea ce privește progresul bebelușului dumneavoastră. În principiu, nu ați avut timp să dezvoltați o relație, pentru că diada mamă-nou-născut a fost ruptă.

Spitalele se străduiesc să ușureze anxietatea parentală din secțiile de terapie intensivă neonatală făcând aceste medii cât mai liniștite posibil. Personalul este instruit să se grăbească mai puțin, să fie foarte întelegători, și să educe și să explice în amănunt părinților procedurile și progresul bebelușilor.

Spitalele speră să sprijine părinții și să reducă anxietatea și depresia prin:
  • Grupuri organizate de sprijin
  • Programe individuale de îngrijire
  • Cursuri care să învețe despre tehnici de a face față din punct de vedere emoțional și despre metode de rezolvare a problemelor
  • Programe de împrietenire
  • Psihoterapie
  • Scriere în jurnal
  • O comunicare mai bună între părinți și personal

Aceste eforturi pentru ușurarea îngrijorării părinților sunt în mod cert un pas în direcția cea bună. Au dreptate sigur în legatură cu un lucru: intervențiile pentru sprijinul părinților pe parcursul îngrijirii bebelușului lor prematur în secția de terapie intensivă neonatală vor îmbunătăți rezultatele și pentru părinți, și pentru bebeluș.

Uitați cum stă treaba. Cursurile și îmbunătățirile în comunicare ajută. Dar oferirea mecanismelor de a rezista nu e la fel de puternică precum încurajarea părinților de a se implica și de a juca un rol activ în îngrijirea bebelușului lor. Îngrijirea stil cangur (kangaroo care) sprijină părinții și le permite să joace un rol activ în îngrijirea bebelușilor lor prematuri. Această îngrijire de mare impact ar trebui să fie prioritizată, nu numai pentru beneficiile în sănătatea bebelușului, dar și pentru că îi face pe părinți mai puternici.

Îngrijirea stil cangur (Kangaroo Care) este antrenantă; îi aduce împreună pe mamă și pe bebeluș (sau pe tată și pe bebeluș). Taie din distanțe. Părinții se simt mai apropiați de bebeluși. Ocrotește atașamentul și un sentiment de încredere. Atașamentul însuflețește comportamentele de îngrijire. Comportamentele de îngrijire sprijină creșterea și dezvoltarea bebelușului. Este bine pentru toți cei implicați.

Când o mamă experimentează îngrijirea stil cangur, această atingere iubitoare din partea bebelușului ei, ea știe că face ceva incredibil pentru bebelușul ei, ceva ce nici un străin nu poate să facă. Ea simte că bebelușul îi recunoaște vocea și știe cine este. Ea e alinată de relaxarea bebelușului ei, și e martoră la căderea lui într-un somn adânc. Mama devine încrezatoare că bebelușul ei este îngrijit și că poate supraviețui. Simte că ea 
deține controlul. Kangaroo Care întărește legătura emoțională dintre bebeluși și părinții lor.

Kangaroo Care poate fi un mod pozitiv de a închide ușa la ceea ce a fost o experiență obositoare și traumatizantă. 

Pentru a reduce anxietatea, spitalele ar trebui să sprijine părinții în timpul îngrijirii bebelușului lor prematur. Prin educarea, integrarea și facilitarea îngrijirii stil cangur, ei vor promova o îngrijire de mare impact, ce îi aduce împreună pe mamă și pe bebelușul ei, și care este susținătoare și terapeutică pentru amândoi.

Kangaroo Care ușurează îngrijorarea părinților.

Kangaroo Care dă putere.

Kangaroo Care este vindecătoare și pentru bebeluși, și pentru părinți.

Aș fi vrut ca mama pe care am întâlnit-o, cea care mi-a spus povestea, să fi primit mai multă putere. Aș fi vrut ca ea să fi simțit că deține controlul și să fi fost capabilă să se simtă mai apropiată de băieții ei atunci când aceștia erau în incubatoarele de la terapia intensivă pentru nou-născuți. Doresc acest sentiment de putere și de conexiune emoțională tuturor părinților de bebeluși prematuri. 


Tuesday, July 3, 2012

Haine speciale pentru alăptare la Kiddy Shop! (și despre alăptarea în public)








Încep cu anunțul, ca să nu vă plictisesc pe parcurs (pentru că vreau să vorbesc și despre alăptarea în public :D).


De ieri, la Kiddy Shop puteți găsi îmbrăcăminte specială pentru alăptare Eu și Bebe! Am adus două modele superbe de rochii și un maieu foarte frumos! Suntem tare mândre pentru că deocamdată în afară de site-ul celor de la Eu și Bebe, pe internet se găsesc doar la noi aceste minunate haine!



De ce suntem mândre? Pentru că în spatele brandului românesc EuȘiBebe stă Iulia, o mămică specială, caldă, harnică, ambițioasă, care se luptă cu problemele sistemului românesc pentru a crea aceste minunății, pentru a le ajuta pe mămici să alăpteze. Produsele EuȘiBebe sunt primele haine speciale de alăptare create în România. Și nu pot să îmi închei accesul de mândrie aici, pentru că mă simt minunat privind pozele și știind că le cunosc pe mămicile care au pozat pentru Iulia, și pe fotografa artistă din spatele camerei. Așadar, trebuia să aducem aceste produse în magazin și îi mulțumim mult Iuliei pentru colaborare!  



Mie, care sunt o fire sportivă, mi se par foarte comode hainele. Și în același timp, pentru mine sunt și suficient de elegante pentru o ocazie specială. Așadar uitându-mă la ele văd o mulțime de oportunități de purtare, nu sunt niște haine pe care să le porți o singură dată. Merg și în parc, și la restaurant, și la un vernisaj, chiar și la un Botez, și de ce nu chiar la locul de joacă de lângă bloc sau în casă. Mi se par excelent gândite.

De ce să folosiți îmbrăcăminte specială pentru alăptare? Sau mai bine zis, cine folosește o astfel de îmbrăcăminte?
Eu recunosc că în afară de sutiene și bustiere de alăptare, nu am simțit până acum nevoia de haine speciale. Tricouri sau rochii mi-am cumpărat ori foarte decoltate, și deci cu posibilitatea de lărgire :D, ori cu nasturi. Și în general lumea nici nu a observat că fac ceva, pentru că din sânii mei mici nu se vedea la exterior, de după capul copilului, mai mult sân decât s-ar fi văzut într-o rochie sau într-un tricou decoltat decent. (Acum sunt în Grecia în același hotel de anul trecut și țin minte perfect cum adormea Alex la prânz în sala de mese la sân, era plin de lume și nimeni nu observa că piticul meu nu numai doarme :D). În singurul moment din viața de mamă ce alăptează când am avut o haină cu care nu puteam alăpta mi-a crescut tensiunea :)), ascunzându-mă prin separeuri și ridicându-mi hainele în cap... Deci pentru o persoană ca mine, cu sânii mici, și care consideră că nu se vede prea mult din sân atunci când alăptează în public (sau căreia nu-i pasă dacă se vede, good for her!), hainele speciale pentru alăptare își au rostul doar din cauza ușurinței de folosire.



Eu alăptez “pe sus” :D, nu m-am putut niciodată gândi să alăptez ridicându-mi bluza, m-aș fi dezgolit la spate și la burtă. Dar știu multe mame care doar așa simt că alăptează discret, fără să li se vadă partea de sus a sânului. Mi se pare dificil de ținut partea ridicată de tricou să nu cadă pe nasul micuțului, mi se pare incomod (și poate mai indecent și mai ”atrăgător de atenție”) să stai cu burta și cu spatele puțin descoperite. Deci pentru persoanele ce alăptează “pe jos” din cauze de discreție, hainele speciale pentru alăptare sunt o salvare! Alăptezi discret și totuși comod, fără să te dezgolești în nici un fel.

Mămicile cu sânii mari care își doresc să alăpteze discret (dacă nu, nu-i nici o problema!) iarăși vor fi salvate de hainele speciale pentru alăptare, pentru că ele nu pot alăpta atât de discret, fiind nevoie să scoată din bluzele normale în general mai mult sân pentru a ajunge la sursă.

Mai există și bebeluși care sug două secunde, se desprind să se uite în jur (sau sunt agitați, îi deranjează ceva), și apoi iar se mufează. Așa că sânul poate să rămână descoperit în secundele dintre atașări. Pentru astfel de perioade, hainele speciale de alăptare sunt foarte utile.

Și să nu uităm că există mame care nu se simt confortabil să alăpteze în public. Pentru ele, hainele speciale de alăptare sunt obiecte salvatoare. Și nu numai pentru ele, ci și pentru bebelușii care astfel pot să sugă, pentru că alternativa de multe ori e renunțarea la alăptare. Despre acest fapt vreau să vorbesc în continuare (mult, știu, e un subiect la care când mă pornesc nu mă mai știu opri). Și despre importanța alăptării în public. Am mai abordat mai demult și pe blogul personal această temă, atunci când mămicile din întreaga lume au protestat pentru cenzura de pe Facebook a pozelor ce conțineau mame ce își alăptau pruncii.



Subiectul e destul de sensibil. Am mai spus-o de multe ori, informațiile despre alăptare nu sunt oferite pentru mămicile care nu mai alăptează, indiferent de motive. Dar informarea este necesară pentru ca viitoarele sau noile mămici să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, și să poată să elimine cu succes problemele, dacă ele apar. Așadar, atunci când se vorbește despre importanța alăptării exclusive, nimeni nu se leagă de mămicile ce nu mai alăptează. Însă nu sunt de acord ca pentru a le proteja pe acestea din urmă, să lăsăm neinformate o mulțime de mămici, să ascundem beneficiile alăptării exclusive versus chiar și o singură sticlă de formula (just one bottle won’t hurt). Sau să ignorăm importanța intestinului virgin (link 1, link 2), doar pentru ca mamele ce nu au reușit să păstreze intactă flora intestinală a bebelușilor lor să nu se simtă prost.



De ce abordez totuși un subiect atât de sensibil în această postare? Pentru că multe mămici nu alăptează în public, de rușine, și ajung să le dea bebelușilor sticle de lapte praf atunci când sunt în oraș. Ascultă astfel sfaturile neinformate ale mămicilor care nu au alăptat niciodată la cerere (of, sper că nu trebuie să povestesc în postarea aceasta despre importanța alăptării la cerere, pentru că m-aș lungi până mâine). Îndrăznesc să afirm asta pentru că doar o mămică ce nu a alăptat la cerere poate să-i spună unei mame ce alăptează să nu alăpteze în public!




Ce înseamnă să nu alăptezi în public?
  • -          Înseamnă să nu mai ieși din casă? Pentru că bebelușii uneori sug la 2 ore, alteori la 5 minute? Uneori sug câteva secunde, iar alte reprize pot să țină și mai mult de o oră? Și toate acestea sunt perfect normale. Să nu ieși să te relaxezi? Să nu poți rezolva nimic în oraș? Să nu scoți bebelușul la aer?
  • -          Înseamnă să nu îți alini bebelușul? Pentru că pentru un bebeluș alăptat sânul nu este doar sursă de hrană, ce ajungi s-o dai la 3 ore fix, lăsând în rest bebelușul să plângă. Pentru un bebeluș alăptat sânul este și sursă de apă, și suzetă, și îmbrățișarea mamei, și alinare la supărare, sperieturi, nervi, plictiseală, și cel mai bun (uneori singurul) somnifer.
  • -          Înseamnă să te mulgi pentru a-i da lapte matern din biberon?
  •      o   Iarăși, acoperi doar lipsa sânului ca sursă de hrană. Ce te faci cu restul? Vă rog, nu-mi spuneți de suzete (un link superb pe temă aici ), pe care dacă nu le acceptă sau nu le primește, e cu atât mai bine și pentru sănătatea lui, și pentru succesul alăptării. Cum poate să se considere un înlocuitor din cauciuc mai bun decât originalul sănătos și benefic?
  •      o   Și trebuie amintit aici și că majoritatea mămicilor nu prea pot mulge cantități suficiente, bebelușul e cea mai bună pompă de sân. De câte ori am auzit de mămici disperate: “pot mulge doar 20 de ml, înseamnă ca bebelușul nu mai are lapte?”. Nu, sânii nu vin gradați și nu sunt făcuți de natură ca să poată fi mulși. Poate bebelușul a supt 150 ml, e atât de greu să avem încredere în noi? Pentru a avea reflexul de ejecție a laptelui ai nevoie de o mufare bună (imposibilă cu o pompă, motiv pentru care moașele recomandă la mastite mulsul manual) și de copil drag, ca să poți, de dragoste și iubire și sentimentul de legătură cu copilul, să secreți oxitocină. Fără oxitocină laptele nu se eliberează. Poate acum vă dați seama de ce stresul e un inamic important al alăptării. Și poate ar fi bine să începem să ne relaxăm și să avem încredere în natură și în corpul nostru (de mamifer :D).
  •      o   E îngrozitor de dificil de programat mulsul laptelui. Când poți să știi că ai o fereastră de vreo 2 ore în care laptele să se producă la loc, ca să îți permiți în acest moment să îl mulgi din sâni? Cum poți să știi că cel mic nu va cere sân exact după ce ai muls tu? (Vedeți acum de ce am afirmat că sfaturile de a-i da lapte muls sunt date de mămici care nu au alăptat la cerere?)
  •      o   E îngrozitor să te mulgi. Vreau să văd mama căreia îi face plăcere :D. Și e o activitate anevoioasă, care îți fură din puținele (ultimele) momente libere, când poate ai prefera să mergi la baie :D, să faci un duș, să mănânci, să te odihnești, poate chiar să speli un vas sau să gătești. Vreau să văd și mama care are timp liber de pierdut când e proaspătă mămică.
  •      o   Majoritatea bebelușilor alăptați nu știu să sugă din biberon și nu-l acceptă. Cei care-l acceptă ușor înseamnă că l-au cam primit și prin maternitate și înseamnă că l-au acceptat și s-au resemnat după ce au văzut că plângând ore întregi după sânul cald al mamei nu au primit nimic.
  •      o   Pentru toți bebelușii alăptați oricum e mai bine să nu știe să sugă din biberon, pentru că pentru majoritatea care dau de tetina artificială se modifică tehnica de supt din sân (căutați pe net despre nipple confusion), astfel ca încep să-i dea mamei ragade, încep să nu mai sugă bine, așa că nu mai pot scoate lapte din sân eficient (din biberon iese altfel laptele). Și ajung astfel să refuze sânul și să se obișnuiască numai cu biberonul. Și arătați-mi mama care e dispusă apoi să se mulgă de câteva ori pe zi pentru a-i da bebelușului doar lapte matern. Și care continuă astfel și după 6 luni, pentru ca în completarea solidelor bebelușul să beneficieze de lapte matern până dincolo de 2 ani. Eu știu una, și o admir mult, dar nu cred că altcineva de pe lumea asta ar rezista atât.
  •      o   Chiar vrei să ajungi să îți fie atât de incomode ieșirile în oraș, să trebuiască să sterilizezi sticle, să cari cu tine termos sau alte genți termoizolante? Când dacă te bazezi pe sâni, nu ai nevoie de nimic, și laptele îi vine bebelușului steril și la temperatura perfectă?
  • -          Înseamnă să-i dai formula? Ca să nu lungesc și mai mult postarea, le rog pe mămicile interesate de alăptarea exclusivă să se informeze despre importanța acesteia și să decidă abia apoi dacă li se pare că situația în care se află este atât de gravă încât e musai să fie copilul hrănit cu formula. (Mă refer aici că se poate face o diferență între o spitalizare de urgență a mamei, în care nu poate să primească vizite pentru alăptare, și o ieșire în oraș normală, în care s-ar putea alăpta bine-mersi, dacă s-ar trece peste teama alăptării în public, și dacă s-ar cunoaște efectele negative ale laptelui praf, fie el și puțin, și cât ar fi fost de bine pentru bebeluș să fie alăptat exclusiv...)
  •      o   În plus, se pot extrapola și ultimele trei subpuncte de la paragraful anterior, cele în care se spune cum suptul din biberon duce până la urmă la renunțarea la sân.
  • -          Înseamnă să nu-i dai nimic, pentru că nu au trecut 3 ore de la ultimul supt, deci n-are cum să-i fie foame? Așa că mai bine îl lași să plângă, să nu se învețe răsfățat? (un link util
  • -          Înseamnă să fugi acasă cu bebelușul plângând în brațe (bebeluș ce sigur nu înțelege de ce mama nu-l alină...), în timp ce împingi disperată căruciorul? Și asta după 5 minute de la venirea în parc? Atrăgând astfel atenția tuturor celor din parc, când poate alăptând pe o bancă nu ar fi observat nimeni? Și poate bebelușul voia doar să sugă de două ori, pentru atâta ai fugit din parc până acasă? Și poate erai în oraș la un loc de joacă sau la un muzeu cu copilul mai mare. Chiar vrei să mai pui o cărămidă pe rivalitatea dintre frați spunându-i celui mare că trebuie să fugiți acasă să îl hrănești pe cel mic?



De ce ne-am chinui deci astfel? De ce am asculta de mămicile care nu știu ce e aceea alăptare, în schimb împart sfaturi din propria frustrare? Nu e mai bine pur și simplu să-ți alăptezi bebelușul oricând, oriunde? Nu e mai natural? Nu e mai sănătos?



Nu e mai nenatural să vedem sâni peste tot, în tot felul de circumstanțe, altele decât cele pentru care au fost totuși creați de natură?



Vreau să abordez și chestiunea acoperitoarelor pentru alăptare (breastfeeding cover), care mie personal mi se par oribile. Și puținele persoane pe care le-am văzut folosindu-le mi-au confirmat că sunt îngrozitoare și că neputându-le folosi, au rămas să alăpteze doar în casă...  Na, să nu supere populația frustrată și neștiutoare și ipocrită din jur (explicația la ipocrizie în poza de mai sus, desigur)... Cine ar putea mânca acoperit cu o pătură? În întuneric, și în lipsă de oxigen? Cine s-ar simți satisfăcut de îmbrațișarea persoanei iubite dacă ar face-o acoperit de o pătură? Și nu se spune peste tot cât e de importantă și pentru mamă (oxitocina și lipsa depresiei postnatale) și pentru bebeluș (atașament și învățarea multor lucruri) conectarea privirilor atunci când bebelușul suge? Eu nu știu nici un bebeluș care să vrea să sugă acoperit cu o pătură. Și atunci începe să plângă, să dea pătura la o parte, să se agite la sân... Și se ajunge ca o astfel de pereche mamă-bebeluș să atragă mai tare atenția decât dacă pur și simplu l-ar fi alăptat fără nici o acoperitoare (poate și pentru că mama se simte prost și se vede pe fața ei că face ceva “rușinos”...).


Foarte, foarte, foarte fain e abordată această temă a coverurilor pentru alăptare în acest link. Și având un obiect “special” de acoperire a suptului bebelușului înseamnă doar că perpetuăm în continuare credința populară că faptul că bebelușul suge lapte de la mama lui e ceva rușinos, nu e cel mai natural și cel mai sănătos aliment ce îl poate primi... De câte ori am auzit mame spunând că își alăptează bebelușii pentru că nu au bani de formula! Așa am ajuns, noi, omenirea, să considerăm că un înlocuitor creat pentru cazurile de urgență e mai bun decât hrana perfectă pentru bebeluș, creată de natură. Și asta din cauza marketingului violent al marilor branduri de hrană de bebeluși și din neinformarea și frustrarea perpetuate mai departe de oameni.




Tot în linkul bine pus la punct am citit și aceste trei citate din studiile menționate în paranteză:

Discomfort with breastfeeding in public has been identified as a contributing factor in shaping infant feeding choice and the decision to stop breastfeeding in particular (McIntyre et al 1999; Smyth, 2008).

Breastfeeding outside the home is still relatively uncommon in the UK (Stewart-Knox et al, 2003; Tarrant and Kearney, 2008).

This is problematic because decisions about infant feeding choice are influenced by women’s perceptions about how acceptable (or not) it is to breastfeed in public (McIntyre etal.,1999).

A, și vă rog nu mă trimiteți la baie, unde sunt atâția microbi, mirosul îngrozitor, bebelușii nu prea vor să sugă în spații strâmte, e lipsă de aer, etc. Nici vouă nu cred că v-ar plăcea să mâncați acolo... Ca să nu mai spun că băile (sau chiar și spațiile de alăptare) nu sunt chiar la îndemână peste tot. Așa că decât să duceți bebelușul urlând în brațe câteva minute, sau și mai mult, până când găsiți un loc special de alăptare, nu ar fi mai simplu să-i dați să sugă atunci și acolo unde cere? De ce ne complicăm atât? Mai ales că bebelușii alăptați de multe ori vor doar o reasigurare, vor să sugă foarte puțin când sunt în public, și chiar din dorința de liniștire, din cauza stresului de a fi într-un loc străin și poate aglomerat. Degeaba fugi până acasă, dorința lui rămâne neîndeplinită.

Vreau să știe toată lumea că în majoritatea țărilor civilizate (chiar și în România) este legal să alăptezi în public și este ilegal să hărțuiești o mamă ce alăptează în public. Stau și mă întreb câte “lupte” s-au dus dacă a fost nevoie de o asemenea lege, legată de hrănirea naturală a unui bebeluș uman... Cât am părea de penibili și ipocriți dacă ne-ar vedea oamenii din trecut? Și văd și acum de câte campanii de susținere e nevoie pentru ca alăptarea în public să fie normalizată. Altfel mamele nu au curaj, și își chinuie bebelușii nealăptându-i la cerere. Sau cele care au curaj sunt atacate de restul (ignorant al) lumii.









Și oare cum s-a ajuns aici? Nu demult era ceva atât de natural și de normal! Și nu mă refer la timpuri străvechi, când chiar nici nu se puneau astfel de probleme, dar chiar la epoci mai pline de pudoare decât vremurile noastre, în care apăreau imagini cu mame ce alăpteaza inclusiv pe bancnote, sau în marile tablouri și sculpturi, sau chiar și în icoane în biserici (noi am început să adunăm într-un folder pe Facebook imagini artistice frumoase cu mame ce își alăptează bebelușii, dar nu putem să ținem pasul cu câte tablouri și icoane sunt de fapt, așa că google images vă va ajuta în caz de nevoie).

Așadar, dacă nu vorbim de prințese închise de căpcăuni în turnuri, alăptatul la cerere înseamnă și alăptat în public. Trebuie să normalizăm alăptarea în public deci, pentru ca din ce în ce mai puține femei să fie atacate (în orice fel) pe această temă. Pentru ca din ce în ce mai multe femei să alăpteze. Motivele pentru normalizarea alăptării în public sunt însă multiple. Gândiți-vă câte adolescente de azi știu sigur că își vor hrăni copiii cu biberonul, pentru că nu au văzut niciodată pe cineva alăptând, și pentru că în copilărie toate păpușile aveau biberoane. Gândiți-vă câte mame ar dori să alăpteze, însă pentru că nu au văzut niciodată pe cineva alăptând, trebuie să învețe teorie despre probleme, mufare, sau orice altceva. Gândiți-vă câte persoane de azi (inclusiv medici) consideră că alăptarea durează cel mult 6 luni, pentru că nu au văzut în viața lor un copil mai mare la sân.




Aici un link foarte fain cu argumente pro și contra alăptării în public. Pot să mai spun o dată că e foarte fain? :D

Și aici trei filmulețe pro-alăptare în public.

Și nu pot să nu dau mai departe un link complet despre alăptare, scris în limba română, pe blogul Emigrant în Tenerife.

Din păcate cunosc multe mame care au renunțat de bună voie la alăptare tocmai pentru că le era jenă să alăpteze în public. Și mai cunosc multe mame care au pierdut bătălia cu problemele apărute din cauza hrănirii cu biberonul sau din cauza suzetei, introduse “doar la plimbare”. E corect? Pentru ce, de fapt? Părerea cui e mai importantă decât sănătatea și fericirea bebelușului meu?

Dacă nu vă simțiți bine alăptând în public, atunci sigur hainele speciale pentru alăptare vă sunt necesare!  Asta dacă vreți să alăptați la cerere, cum e mai bine și mai sănătos pentru copilul dumneavoastră. Serios, decât să vă gândiți la înțărcare precoce sau la înlocuitori fără succes ai sânului, mai bine folosiți niște haine cu care să vă simțiți acoperită.  Deci unele mame simt nevoia să fie mai discrete (e influența bizară a lumii de azi, iarăși vă trimit să citiți linkul de pe analytical armadillo dat mai sus, explică atât de bine penibilitatea la care s-a ajuns cu rușinea asta pentru sâni, doar în anumite circumstanțe). Pentru restul, hainele de alăptare pot fi folosite pentru ușurința de a alăpta, nu mai trebuie să desfaceți nasturi sau să vă lărgiți de tot decolteul de la tricou sau rochie. Aici puteți să găsiți multe informații utile pentru voi, cele care nu vă simțiți în largul vostru alăptând în public. Se vorbește inclusiv despre utilitatea wrapurilor, a slingurilor, a mei-tai-urilor și a mijloacelor de purtare în general. Recunosc, am mers de multe ori înspre parc cu piticul care sugea în Boba lejer, fără ca cei ce treceau pe lângă noi să își dea seama ce facem noi acolo. Deci și port-bebe-urile sănătoase și ergonomice sunt de mare ajutor pentru alăptarea discretă. (Pot să recunosc la final că nu îmi place expresia „alăptare discretă”? E ca și cum alăptarea poate fi rușinoasă, și e ca și cum cineva poate să considere că o mamă vrea să-și alăpteze bebelușul special ca să-și arate sânii în public. Să mă mai mir că de obicei mamele ce alăpteaza în public sunt acuzate doar de alte reprezentante ale sexului feminin, care le văd ca fiind inamice și care pot gândi atât de bolnav încât să creadă ca mamele ce alăptează o fac ca să le atraga soții? La fel nu îmi place expresia ”alăptare în public”, că doar nu o faci pentru public. E pur și simplu alăptare la cerere, dar cuvântul ”public” este folosit pentru a accentua că se vorbește despre alăptare în afara casei.)

P.S. E grav dacă și acum când sunt în vacanță în Grecia mea iubită, abia aștept să culc piticul la amiază ca să scriu articole pe blogul firmei? :D

Ca două ultime îndemnuri pentru voi, mămicile alăptătoare,






Surse poze: drmomma.org, mama-is.com, și google images.



Edit 6 ianuarie 2013:

De pe Facebook:

cu textul:

"This photo is the perfect example of what it means to normalize breastfeeding. When you can have a conversation with the president of your country ( in this instance, the President of Venezuela) and he barely takes notice that you are breastfeeding, then nursing in public has become as commonplace as drinking a glass of water. It would be nice... :-)"