Monday, July 14, 2014

Îngrijirea stil cangur - 12 - beneficiile pentru părinți

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.
A 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.
A 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
A 9-a aici - Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri

A 10-a aici - Îngrijirea stil cangur - 10 - despre urgențe, gemeni și ora magică

A 11-a aici - Îngrijirea stil cangur - 11 - despre cezariană și beneficiile pe termen lung

Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.


Care sunt beneficiile pentru părinți?

Nu numai copilul are nevoie de mama lui, ei au nevoie unul de altul reciproc. După un proces greu al naşterii, mama este liniştită şi împlinită când îşi ţine bebeluşul aproape, pe piept. Când bebeluşul se ataşează la sân, uterul mamei se contractă şi începe să îşi reducă dimensiunile. Alăptarea creează valuri de “hormon al dragostei” (oxitocină) care ajută la intensificarea legăturii mamei cu bebeluşul ei şi a dorinţei ei de a fi mamă pentru copilul ei. Ea devine din ce în ce mai fermecată de bebeluşul ei, şi el de ea. Această relaţie de hrănire, şi intimitatea dintre mamă şi bebeluş care urmează ca o consecinţă joacă un rol important în stabilirea unei baze pe viaţă pentru sentimentele de plăcere, satisfacţie şi mulţumire, pe care bebelușul devenit adult le va căuta mereu.

În 1998, Gay Gale și Kathleen Vandenburg24  au descoperit că părinții și bebelușii care au fost în contact piele pe piele erau mai atașați unii de alții și trăiau un sentiment de intimitate mai profund. Părintele se simțea mai conectat cu bebelușul, simțea că îl cunoaște mai bine.


Îngrijirea stil cangur reduce riscul depresiei post-partum

Îngrijirea stil cangur crește nivelul de oxitocină, care ajută la restaurarea la normal a nivelurilor tuturor hormonilor din organismul mamei după naștere și reduce riscul depresiei post-natale. Dr. Linda Palmer57 explică în cartea ei The Baby Bond cum dacă bebelușul nu e în brațele mamei după naștere, nivelul de oxitocină scade pentru a nu produce lapte și sentimentul de atașament, pentru că organismul nostru de mamifer asociază lipsa bebelușului din brațe şi de la sân cu decesul puiului. În natură un animal care și-a pierdut puiul la naștere nu trebuie să producă lapte și să se atașeze de acesta. Este un mod natural de apărare, de doliu. Depresia post-natală înseamnă, în concepția lui Dr. Palmer, doliul matern pentru un bebeluș pe care creierul nostru animalic (cel la care nu ajung argumentele raționale, ci care doar “simte instinctual”) îl crede mort. Altfel ce motiv ar avea să nu fie în brațele mamei, pe pielea ei, sugând la sânul ei?

În 2012 a apărut în revista Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing un studiu1 pe această temă, care a demonstrat că dacă o mamă practică îngrijirea piele pe piele cu nou-născutul ei are probabilitate mai mică să sufere de depresie postnatală. Specialiștii au ajuns să considere această practică o alternativă eficientă pentru a evita medicația, mai ales din cauză că nu are efecte adverse. Contactul piele pe piele ajută și direct mama, prin eliberarea hormonilor de fericire și împlinire și prin scăderea hormonului stresului, dar și indirect pentru că mama se simte împlinită și odihnită având un bebeluș mai mulțumit, mai liniștit și care doarme mai mult, o consecință bine cunoscută a îngrijirii stil cangur.

O depresie mai puțin severă, numită de americani “baby blues”, apare la unele mame din cauză că se sperie de noul bebeluș, de fragilitatea lui (mai ales dacă e prematur), și nu se simt în stare să aibă grijă de el. Îngrijirea stil cangur le redă sentimentul de utilitate acestor mame, de putere, le redă încrederea în ele, văzând că au atâta importanță pentru copilul lor. Și văzând cât de ușor îl pot de fapt ajuta, doar ținându-l pe pielea lor îi fac atât de mult bine.

Majoritatea moașelor din vest sfătuiesc acum amânarea acoperirii capului bebelușului cu o căciuliță, pentru a-i permite mamei să se afunde în mirosul capului copilului său. Mirosirea capului bebelușului îi oferă mamei dopamină comparabilă cu satisfacția obținută de un drogat care și-a găsit drogul sau a unui om flămând care mănâncă. Cel puțin aceasta este concluzia unor oameni de știință din Montreal44. Sistemul limbic al mamei pur și simplu se ”aprinde” când simte mirosul bebelușului său, chiar dacă nu îl are în preajmă, și centrul ”recompensei” se activează, urmat de o senzație de mulțumire profundă. Astfel, deși pare greu să ai grijă de un bebeluș, dacă îl ții aproape de tine ca să îl miroși vei avea un sentiment de satisfacție și mulțumire care te va face să ignori orice oboseală, orice greutate, orice neîmplinire a nevoilor personale, doar pentru a-l ține și mai mult aproape. Te-a drogat și te face fericită, cel mai minunat drog!


Îngrijirea stil cangur crește producția de lapte

Am mai scris despre aspectul lactației într-un paragraf anterior, unde am explicat importanța ei pentru bebeluș. Merită însă amintită și la beneficiile pentru mamă, pentru că alăptarea îi face bine și ei, și pe termen scurt (laptele matern este ușor de “preparat”, este steril, îl ai la îndemână oriunde, în orice condiții, nu trebuie să te ridici noaptea din pat să îți hrănești copilul, oxitocina secretată în timpul alăptării îți dă o stare de bine și te ajută să te conectezi ușor la bebeluș, etc.), și pe termen lung (risc scăzut de cancer, de diabet, de osteoporoză).

Am amintit în mai multe paragrafe anterioare cum mamele care practică îngrijirea stil cangur sunt mai predispuse să continue alăptarea exclusivă și acasă. Secreția de oxitocină și de prolactină imediat de după naștere au efecte pe termen lung în creșterea producției de lapte. E un aspect de ținut minte atunci când renunțăm la lupta cu personalul medical pentru a ne putea alăpta bebelușii, considerând că o putem lua de la capăt acasă. Se pare că primele ore de după naștere au o mare importanță pentru toată relația de alăptare ulterioară. Totuși, mamele care experimentează dificultăți oricând în perioada de alăptare, vor vedea îmbunătățiri aproape imediate practicând îngrijirea stil cangur în sesiuni de cel puțin 60 de minute neîntrerupte, cel puțin de 1-2 ori pe zi.

Un studiu din 201252 a arătat că mamele care au practicat îngrijirea stil cangur au avut mai puține dureri la alăptare și angorjări ale sânilor mai ușoare, mai rare. Aceasta din cauză că un bebeluș ținut piele pe piele cât mai repede după naștere are o poziție mai corectă la sân și suge des, nelăsând lapte să se acumuleze în sâni.


Îngrijirea piele pe piele ajută la spațierea sarcinilor și la amânarea primei menstruații de după naștere

Natura ne-a oferit un mod biologic să spaţiem sarcinile, permiţându-i mamei să aibă grijă de copilul ei pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru le oferă amândurora timpul de care au nevoie ca să formeze o relaţie (Jackson35). Copiii Kung San rămân în contact direct pe piele cu mamele lor şi sunt alăptaţi frecvent şi fără restricţii. Deşi aceşti oameni nu folosesc nici o formă vestică de protecţie sexuală, copiii lor sunt spaţiaţi la 3 sau 4 ani unii de alţii (Shostak61). Deşi poate să nu existe nici un efect asupra fertilităţii mamei cu “alăptarea culturală”, atunci când o mamă şi un nou-născut participă în norma biologică umană, sau “alăptează ecologic”, femeile rămân în amenoree de lactaţie (absenţa menstruaţiei datorată alăptarii fără restricţii şi a apropierii constante) şi bebeluşii sunt spaţiaţi în mod natural.

“Alăptarea ecologică este o formă de hrănire în care mama îi îndeplineşte bebeluşului ei nevoile de supt frecvent şi de prezenţa ei permanentă şi în care suptul frecvent al copilului amână revenirea fertilităţii” (Kippley37). Pentru că, să nu uităm, nivelul crescut de prolactină scade fertilitatea. Având în vedere multiplele efecte adverse ale anticoncepționalelor (prea des chiar cu final tragic), această pauză de fertilitate oferită în mod natural, fără niciun efect advers, de contactul piele pe piele cu bebelușul, trebuie apreciată și folosită.

Este numită “ecologică” pentru că descrie relaţia dintre două organisme, şi mamă şi copil, şi cum se afectează reciproc. O mamă poate în mod natural să petreacă mai mult timp cu bebeluşul ei pe parcursul unei perioade aşa de importante de dezvoltare. Corpul ei ştie că îi oferă atât de mult bebeluşului ei încât nu e încă pregătit să hrănească altă viaţă în curând. Rezervele de energie ale mamei nu sunt epuizate cu sângerarea menstruală în această perioadă când ovulaţia îi este suprimată. Lipsa sângerarii duce la rezerve mai bune de fier într-o perioadă obositoare și în care mama trebuie să-i ofere bebelușului fier prin laptele propriu. Această amenoree e sănătoasă, protejând tot aparatul sexual al femeii împotriva tumorilor.


Îngrijirea stil cangur face ca recuperarea mamei după naștere să fie mai rapidă

De multe ori în maternități ni se spune că bebelușii nu sunt lăsați lângă noi pentru că trebuie să ne odihnim ca să ne recuperăm. Însă mamele nu se pot odihni fără puiul lor lângă ele. În schimb, chiar și doar stând în pat semi-înclinate cu bebelușul piele pe piele, alăptat la cerere, ajutăm corpul să își revină după naștere, fie că aceasta e naturală sau cezariană. Nivelul oxitocinei, hormonul dragostei și al atașamentului, crește atunci când bebelușul atinge pielea mamei. Un nivel crescut de oxitocină are ca efect reducerea tensiunii sângelui, reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului), reducerea durerii (și creșterea toleranței la durere) și mai ales reducerea sângerărilor post-partum. Dacă bebelușul e pus piele pe piele pe pieptul mamei chiar când se naște, e posibil să sugă imediat. Contactul piele pe piele, împreună cu suptul imediat de după naștere, determină vasele de sânge uterine să se contracte, închizându-le și oprind hemoragia. În cazul în care nașterea nu e traumatizantă (nu s-a tras de placentă de către medic, de exemplu) și copilul e pus imediat pe pieptul mamei, posibilitatea unei hemoragii uterine post-partum este inexistentă.

Omul, când crede că poate copia natura, face multe greșeli. Medicii consideră că oxitocina sintetică oferită mamei prin perfuzie are același efect ca cea naturală. Însă nu e așa. Chiar dacă e posibil ca aceasta să aibă un efect împotriva hemoragiei post-partum, are mult prea multe efecte negative și asupra mamei, și asupra bebelușului, și mai ales asupra relației de alăptare și de atașament dintre cei doi, încât să o luăm în considerare în locul oxitocinei naturale secretate de mamă atunci când copilul îi este pus piele pe piele.


Îngrijirea stil cangur ajută părinții să se simtă utili

Am mai spus-o și la paragraful despre depresia post-partum, și la cel despre alăptare, dar trebuia un paragraf dedicat acestui sentiment pentru că tații nu aveau cum să fie incluși la cele două paragrafe amintite. Și și ei se simt lipsiți de putere, și ei se simt inutili când își privesc bebelușul într-un incubator sau într-un pătuț în secția de neonatologie. Și ei simt nevoia să-l atingă. Chiar dacă tații secretă mai puțină oxitocină decât mama, aceasta există mai ales atunci când tatăl își atinge bebelușul. Și legătura ce se creează între părinte și copil în acele momente este extrem de importantă. Tații care își petrec mult timp cu bebelușii lor au un nivel al testosteronului mai scăzut, devenind mai grijulii cu membrii familiei și mai atașați de soție și de copii, mai puțin violenți, nervoși sau anxioși. Este mult mai probabil ca tații care au experimentat acest fel de contact cu nou-născuții lor să fie deci mai implicați în îngrijirea bebelușului decât tații care au pierdut contactul acesta timpuriu.

De fapt sentimentele de anxietate cauzate de lipsa controlului unei situații sunt chiar mai întâlnite la bărbați. Așa că, atunci când își țin bebelușii piele pe piele, și ei, la fel ca mamele, capătă încredere în ei înșiși, simt că sunt utili, că își ajută cumva copilul. Să vezi că un bebeluș ce are semnele vitale îngrijorătoare se stabilizează dacă stă pe pieptul tău este un sentiment incredibil, reasigurator, care îți dă aripi. De ce să nu oferim aceste trăiri părinților? Efectele, am văzut deja, sunt pe viață și în ceea ce privește relația părinte-copil.

În 2005 un studiu12 a demonstrat că îngrijirea stil cangur ajută în procesele de atașare, de conectare cu bebelușii și construiește relația de atașament – crește sensibilitatea și disponibilitatea maternă, aspect esențial pentru supraviețuire și pentru o creștere sănătoasă.

Părinții care își țin bebelușii aproape resimt mai puțin stres (Feldman et al.17). Îngrijirea stil cangur îi face pe părinți să se simtă puternici, pentru că simt că pot face ceva incredibil de benefic și de pozitiv pentru bebelușii lor prematuri, joaca un rol activ în locul unuia pasiv în recuperarea bebelușului lor.

În 201252 s-a descoperit că la 3 zile de la naștere mamele ce și-au ținut bebelușii piele pe piele au suferit mai puțin de anxietate.



Bibliografie:

1. Bigelow Ann, Michelle Power, Janis MacLellan-Peters, Marion Alex, Claudette McDonald, Effect of Mother/Infant Skin-to-Skin Contact on Postpartum Depressive Symptoms and Maternal Physiological Stress,  Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, Volume 41, Issue 3, pages 369–382, May/June 2012

12. Dodd Virginia L., Implications of Kangaroo Care for Growth and Development in Preterm Infants, Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, Volume 34, Issue 2, pages 218–232, March 2005

17. Feldman et al., Testing a Family Intervention Hypothesis: The Contribution of Mother-Infant Skin-to-Skin contact (kangaroo care) to Family Interaction, Proximity, and Touch, Journal of Family Psychology. Vol 17, 94-107, March 2003

24. Gale Gay & Vandenburg Kathleen , Review of KC; suggested protocol for implementation,  Neonatal Network, 1988

35. Jackson R., Human Ecology: A Physician’s Advice for Human Life, ST. BEDE’S PRESS, 1990

37. Kippley S., Breastfeeding and Natural Child Spacing, Bantam, 1999

44. Lundström Johan N., Annegret Mathe, Benoist Schaal, Johannes Frasnelli, Katharina Nitzsche, Johannes Gerber, Thomas Hummel, Maternal status regulates cortical responses to the body odor of newborns, Front.  Psychol. doi: 10.3389/fpsyg.2013.00597, 5 September 2013 

52. Moore ER, Anderson GC, Bergman N, Dowswell T., Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants, Cochrane Database Syst Rev, 16;5:CD003519. doi: 10.1002/14651858.CD003519.pub3, May 2012 

57. Palmer Linda F., The Baby Bond: The New Science Behind What's Really Important When Caring for Your Baby, Sourcebooks, Inc.; 1st Ed. Edition, September 1, 2009

61. Shostak M., Nisa: The Life and Words of A !Kung Woman, Vintage Books, 1983

Friday, July 11, 2014

Îngrijirea stil cangur - 11 - despre cezariană și beneficiile pe termen lung

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.
A 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.
A 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
A 9-a aici - Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri

A 10-a aici - Îngrijirea stil cangur - 10 - despre urgențe, gemeni și ora magicăDocumentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.



Îngrijirea stil cangur se poate practica doar după nașterile naturale?


În Statele Unite ale Americii, țară blamată pentru ultra-medicalizare, asociațiile și organizațiile și oamenii de știință se necăjesc că doar 43% dintre spitale practică îngrijirea piele pe piele în prima oră de după o naștere vaginală. Și doar 32% dintre spitale practică îngrijirea piele pe piele în primele 2 ore după o operație cezariană fără complicații. Tind să cred că la noi în țară nu există îngrijire piele pe piele după naștere cezariană, iar după cea naturală poate încep să se miște lucrurile în ultimii doi ani, pentru că în 2012 doar în vreo 2 spitale din țară mama putea să îndrăznească să ceară așa ceva. Nici vorbă ca spitalele să implementeze implicit această îngrijire și personalul medical să explice mamelor beneficiile ei.

Beneficiile îngrijirii piele pe piele sunt atât de evidente încât Organizația Mondială a Sănătății36 recomandă ca TOȚI nou-născuții să primească îngrijire piele pe piele, indiferent de greutate, de vârsta gestațională, de modul de naștere sau de starea clinică.

Cum se practică îngrijirea piele pe piele pentru bebelușii născuți prin cezariană? Bebelușul e ținut în contact cu obrazul mamei în sala de operație dacă blocul operator nu permite așezarea pe pieptul ei. Dacă nici acest lucru nu e posibil, bebelușul este pus pe pieptul tatălui până când mama va fi disponibilă (practică întâlnită în majoritatea țărilor la operațiile cezariene, chiar dacă nu e vorba de un bebeluș prematur). În salon se poate începe practica piele pe piele pe mamă. 

În 200956 s-a descoperit că și doar această practică, de a fi ținut pe obrazul mamei după naștere, îi stabilizează bebelușului temperatura corpului și nu are niciun efect advers. Deși până atunci se considera că mama ce e operată are o temperatură mai scăzută, sau că în sala de operație temperatura e mai scăzută și deci bebelușul poate să riște să devină hipotermic. Acest studiu a demonstrat că, din contră, temperatura bebelușului dezbrăcat este mai bine reglată prin contactul cu mama ce se află încă pe masa de operație, decât înfășat într-un pătuț.

Un studiu din 200716 a arătat că bebelușii ținuți pe pieptul tatălui piele pe piele, cât timp mamele erau în post-operator, au plâns semnificativ mai puțin și au dormit mai bine decât cei care au fost într-un pătuț la neonatologie.

În 2008 cercetătorii64 au descris cum se pot învinge presupusele impedimente, pentru a pune bebelușul piele pe piele după nașterea cezariană, imediat în sala de operație și după. E posibil ca mama să nu poată să țină bebelușul cu mâinile, așa că acest rol va fi preluat de un membru al familiei sau o asistentă. Plasturii pentru monitorizarea inimii mamei trebuie puși puțin mai în lateral pentru a permite așezarea bebelușului pe piept. Perfuziile și banda pentru tensiune trebuie puse pe mâna nedominantă a mamei. Procedurile de rutină, cum ar fi ștergerea bebelușului, măsurarea greutății, se amână. Alte proceduri ce trebuie făcute (măsurarea scorului APGAR, observarea bebelușului) se fac pe pieptul mamei.  


Beneficiile pentru bebeluș sunt doar pe moment?


Nu. Deja din toate paragrafele de mai sus oricum se poate trage concluzia că efectele sunt pe viață,
  • de la căi neuronale care doar în primele luni de viață se pot forma, altfel mor,
  • la modelarea sistemului limbic de a căuta în viață experiențele trăite la începutul vieții (fie că sunt plăcute sau sunt momente de disperare),
  • la succesul alăptării și în consecință la toate beneficiile aduse de aceasta, sau riscurile date de laptele praf,
  • la formarea microbiomului pe viață, a sistemului imunitar și deciderea riscului de boli cronice, a obezității, a stării psihice, intelectuale, emoționale,
  • și până la formarea inteligenței, chiar și doar prin vorbirea pe care părinții o pot practica în apropierea bebelușilor.


În  plus față de ce am scris deja, mai aduc în față un studiu publicat în ianuarie 201418, care afirmă că îngrijirea piele pe piele îmbunătățește organizarea fiziologică a copilului și controlul cognitiv cel puțin pe parcursul primilor 10 ani de viață. Chiar și după 10 ani de la îngrijirea piele pe piele, copiii care au stat doar o oră zilnic pe pielea părinților, timp de doar două săptămâni, erau mai organizați decât ceilalți, dormeau mai bine, aveau o respirație mai corectă și inima mai sănătoasă. Se comportau mai bine în situații de stres și știau să urmeze un scop și să-l îndeplinească. În plus atașamentul cu mama era mult mai sănătos la bebelușii îngrijiți în stil cangur, relațiile având parte de mai multă încredere reciprocă. Vorbim doar de două săptămâni în care s-a practicat kangaroo care timp de o oră zilnic, cu efecte vizibile și după 10 ani!


Îngrijirea stil cangur se practică doar în pat?


Sau în fotoliul de la secția de terapie intensivă neonatală? Nu. Mama poate folosi o eșarfă lungă de material elastic, numită wrap, să își lege bebelușul la piept. Acest wrap îi permite:
  •  să se miște, să aibă o viață normală în timp ce îi oferă bebelușului tot ce e mai bun
  •  să țină bebelușul piele pe piele într-un mod discret, wrapul acoperind și corpul mamei
  •  să încălzească spatele bebelușului, să nu piardă căldura creată.            

[Observație: între timp am aflat și de existența tricourilor sau topurilor speciale pentru îngrijirea stil cangur, care îți permit să faci orice pe tot parcursul zilei, cu bebelușul la piept. ]


Bibliografie:

16. Erlandsson K, Dsilna A, Fagerberg I, Christensson K., Skin-to-skin care with the father after cesarean birth and its effect on newborn crying and prefeeding behavior, Birth; 34(2):105-14, June 2007

18. Feldman Ruth, Zehava Rosenthal, Arthur I. Eidelman, Maternal-Preterm Skin-to-Skin Contact Enhances Child Physiologic Organization and Cognitive Control Across the First 10 Years of Life, Biological Psychiatry, Volume 75, Issue 1 , Pages 56-64, 1 January 2014.

36. Kangaroo Mother Care, A Practical Guide, Department of Reproductive Health and Research, World Health Organization, Geneva, 2003, http://whqlibdoc.who.int/publications/2003/9241590351.pdf

56. Nolan A, Lawrence C. , A pilot study of a nursing intervention protocol to minimize maternal-infant separation after Cesarean birth, J Obstet Gynecol Neonatal Nurs.; 38(4):430-42. doi: 10.1111/j.1552-6909.2009.01039.x, July - August 2009

64.  Smith J., F. Plaat and NM Fisk, The natural caesarean: a woman-centred technique, BJOG; 115(8): 1037–1042, July 2008

Wednesday, July 9, 2014

Produse noi Bambooty: scutece pufoase BASICS, saltele de schimb, saci de scutece păturici,...

Pufoasele, coloratele și ieftinele scutece Bambooty BASICS sunt acum în magazinul nostru! Ce explozie de culoare!






Am mai adus și câteva din modelele Easy One Size:




Și câteva salteluțe refolosibile pentru schimbarea scutecelor (aleze)




Săculeți impermeabili pentru scutece, și modelele clasice, și BASICS:





Am adus păturici subțiri de bambus pentru bebeluși, un cadou minunat pentru o viitoare mămică sau pentru un nou-născut la care mergeți în vizită. Sunt disponibile in doua modele, Latte Stripe si Green Stripe.



și am refăcut stocurile la inserturile de bambus simple, la inserturile de noapte și la șervețelele de bambus pentru igiena bebelușilor.


Sunday, July 6, 2014

Colecția de vară Baba+Boo și scutece de înot (slipuri pentru bebeluși)

Au sosit modelele noi, vesele, de la Baba+Boo! Unele au și săculeț pentru scutece asortat, le puteți vedea în pozele de mai jos:





















și a fost produs din nou mult iubitul model



În plus, am adus și 




Am refăcut stocurile la majoritatea produselor Baba+Boo. Multă lume aștepta chiloțeii de antrenament pentru oliță. Pe lângă modelele de până acum am mai adus și buburuze și albinuțe!






Friday, July 4, 2014

Noi modele colorate Little Frog: Agate și Alexandrite

Am adus în magazin mult doritul AGATE! Agate este, la fel ca Opal ce îl avem în magazin un model din categoria ”plus”, este mai dens decât restul wrapurilor și slingurilor, are 240 g/m2 și deci e foarte comod și pentru purtarea copiilor mai grei.

În varianta de bumbac, Sandy Agate:


În varianta de bumbac cu in, Linen Agate:

Din categoria wrapurilor și slingurilor clasice din bumbac am mai adus și gama colorată ALEXANDRITE:




Monday, June 30, 2014

Nu folosiți substanțe anestezice pe gingiile bebelușilor! Idei pentru durerile erupțiilor dentare

Nu o spun eu, o spune cea mai mare autoritate medicamentoasă din SUA, cea care reglementează toate substanțele ce au autorizație de vânzare în farmacii, FDA (Food and Drug Administration). De unde vă e cunoscut numele FDA? De pe site-urile ”naturiștilor” care se plâng de cât de ultra-medicalizată e societatea americană din cauza FDA. Deci rețineți, o administrație ultra-medicalizată ne sfătuiește să nu folosim substanțe anestezice pe gingiile bebelușilor! Aș fi curioasă să știu după câte cazuri grave se ajunge la așa ceva, din moment ce Vioxx-ul era liber în farmacii chiar și când omora sute de oameni.

FDA recomandase și înainte să nu se folosească produsele cu benzocaină nici la bebeluși, nici la adulți, din cauza riscului de metemoglobinemie (când oxigenul din sânge scade periculos de tare) sau chiar de deces. Seara copiii care primeau benzocaină pe gingii aveau apoi gura amorțită în așa măsură încât nu mai puteau controla înghițitul salivei sau laptelui. De aceea recomandarea era că dacă totuși e nevoie să se folosească benzocaină cu un copil sub 2 ani, aceasta să fie aplicată doar în prezența unui medic care să supravegheze apoi copilul.

Așadar în 26 iunie 2014 FDA a emis o recomandare de a nu se folosi nici geluri ce conțin lidocaină.

Ce recomandă totuși FDA?

  • masajul gingiei cu degetul părintelui, 
  • un inel pentru dinți, rece din frigider (atenție, nu din congelator! îi va răni gingia). Acesta amorțește o perioadă nervii care transmit durerea spre creier. Puteți folosi în acest scop inelul din cauciuc natural de la Natursutten, care are și niște denivelări pentru a masa gingia. 
  • un prosopel curat umezit pe care să îl mestece.

Ce altceva vă recomandăm noi din lecturile noastre? 
  • După cum am scris și la prezentarea colierelor de alăptare, de babywearing și de dentiție, puteți să puneți ulei esențial de cuișoare diluat într-un ulei de bază (2-3 picături în 2 linguri de ulei de bază) pe o jucărie de dentiție din lemn natural, netratat, nevopsit, nelăcuit.    
  • Homeopate, fie pluraliste (gen Camilia, Hyland's, Osanit,...), fie (ideal ar fi) uniciste, recomandate personalizat fiecărui mic pacient. 


Produsele ce le aveți în casă conțin benzocaină sau lidocaină? FDA spune că benzocaina se găsește în Anbesol, Hurricaine, Orajel, Baby Orajel și Orabase. Lidocaina am găsit-o în Calgel și Dentinox. Voi ce folosiți pentru erupțiile dentare?


Saturday, June 28, 2014

Îngrijirea stil cangur - 10 - despre urgențe, gemeni și ora magică

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.
A 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.
A 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
A 9-a aici - Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri
Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.


Nu încurcă îngrijirea stil cangur procedurile medicale posibil necesare?


Toți bebelușii, inclusiv prematurii peste 1200 de grame ar trebui să fie puși pe pieptul gol al mamei imediat de la naștere și ținuți acolo permanent. Examinările pediatrice și resuscitările pot fi făcute, dacă e nevoie, pe pieptul mamei. Mama și bebelușul pot să fie acoperiți de o pătură caldă dacă e frig în cameră. După cum am spus în a 3-a postare, în paragraful despre temperatură, pieptul mamei va stabiliza termic bebelușul prematur mult mai repede decât un incubator.

Bebelușii pot să fie intubați, li se pot pune perfuzii sau masca de oxigen direct pe pieptul mamei. Semnele lor vitale se vor stabiliza mai bine în acest habitat natural. Îngrijirea stil cangur nu înseamnă refuzul tehnologiei, din contră, tot echipamentul modern poate fi utilizat lângă mamă, însă mama și copilul trebuie priviți ca o unitate. “Când e nevoie putem combina aceste proceduri care salvează vieți cu cea mai nouă tehnologie, îngrijirea stil cangur”, spune Dr. Bergman. “În acest mod, bebelușii pot primi ce e mai bun din ambele lumi”. 

Mulți ani nou-născuții, chiar și cei la termen, erau luați pe sus și duși departe de mamă, cordonul ombilical era tăiat cât mai repede. Dar această procedură nu numai că nu e necesară, e chiar nocivă. În ultimii ani oamenii de știință și-au dat seama că tăierea prematură a cordonului ombilical, cât timp placenta încă mai pulsează sânge prin el înspre copil, nu numai că nu are niciun avantaj pentru mamă sau copil, dar îl și privează pe acesta de sânge (bebelușii cărora nu li se taie prematur cordonul au cu 32% mai mult sânge în organism) și de un flux de celule stem! De ce să tăiem cordonul când încă bebelușul nu a început să respire și să se oxigeneze prin plămâni? Prima respirație și oprirea oxigenării prin ombilic sunt evenimente stresante pentru nou-născut, e mai bine să îl sprijinim în acest pas, nu să-l forțăm. Pentru un bebeluș care are nevoie de resuscitare la naștere, fie el prematur sau nu, oxigenul primit prin cordonul ombilical în continuare, ca în uter, este vital. Acesta îi oferă viață, fluxul de oxigen nu se oprește când el scoate capul afară, de ce l-am tăia imediat și apoi să pălmuim copilul ca să încerce să respire singur? Astfel, cele mai noi protocoale de resuscitare pentru nou-născuți recomandă ca aceasta să se efectueze pe pielea mamei (pentru toate beneficiile amintite în postările anterioare), și cu cordonul ombilical netăiat.


Există beneficii în plus pentru bebelușii proveniți din sarcini multiple?


Da. Gemenii, tripleții, cvadrupleții beneficiază de toate avantajele amintite până acum. În plus, natura mai face un miracol, de care medicii43 au aflat abia în 2006. Mai țineți minte cum am scris într-un paragraf anterior că temperatura pieptului mamei se ajustează cu 1-2 grade în plus sau în minus pentru a regla temperatura bebelușului? Ei bine, organismul mamei e atât de minunat încât dacă are câte un copil deasupra fiecărui sân, temperatura fiecărei jumătăți a pieptului ei e diferită pentru fiecare copil, în funcție de ce trebuie să regleze, dacă trebuie să-i crească temperatura, sau s-o scadă! (Nota mea în afara pdf-ului: aici iar m-am minunat!!! Voi ați știut asta???)

Dacă bebelușii au sex diferit, putem spune că îngrijirea stil cangur, încurajând alăptarea, le face un mare bine pentru că laptele pe care mama îl produce pentru fetițe e diferit de cel produs pentru băieți21. Nu poți obține o reglare atât de fină a îndeplinirii nevoilor folosind formula de lapte praf, nici măcar lapte uman donat sau muls de la mamă. Pentru a beneficia de lapte optim pentru nevoile nutriționale și imunologice ale oricărui bebeluș, acesta trebuie să sugă direct la sânul mamei.


Îngrijirea stil cangur se aplică numai imediat după naștere?


Îngrijirea piele pe piele imediat de după naștere este denumită mai nou ”ora magică” (în engleză ”the golden hour”), pentru că acesta este un interval critic pentru o conectare chimică intensă între mamă și bebeluș, pe viață. În această oră beneficiile îngrijirii piele pe piele sunt maxime, iar îndepărtarea copilului de mama lui în prima oră de după naștere aduce cele mai multe consecințe negative. Pe viață. În această oră magică oxitocina este la maxim și în organismul mamei, și în cel al copilului. Oxitocina este un hormon al legăturilor, pe care îl eliberăm când naștem, când alăptăm, când suntem îndrăgostiți, când avem orgasm. După naștere oxitocina naturală calmează durerile și la mamă și la copil și dă o stare de euforie, de dragoste la prima vedere. Dacă mama primește oxitocină sintetică, aceasta risipește euforia și distruge conexiunea mamă-copil și interferează cu alăptarea. Dacă mama și copilul sunt separați nivelul natural al oxitocinei va scădea, iarăși cu consecințe negative asupra alăptării și asupra conexiunii dintre cei doi. Legătura ce se formează între mamă și copil în această oră magică influențează relația dintre mamă și copil pe viață și determină sănătatea emoțională și fizică a copilului pentru toată viața. 

Însă aceasta nu înseamnă că totul e pierdut dacă spitalul vă răpește dreptul de a vă ține bebelușul în prima oră. Niciodată nu e prea târziu să recuperați pagubele. Dr. William Sears28 descrie chiar și bebeluși adoptați la vârsta de un an care reușesc prin multă conectare piele pe piele să recupereze din ceea ce au pierdut. Deci nu trebuie să ne învinovățim dacă bebelușii noștri nu au beneficiat de aceste minunății, de ceea ce așteptau în mod natural biologic să li se întâmple după naștere. Dar nu trebuie nici să ignorăm datele, ci să recuperăm pierderea, să-i informăm pe cei din jur și dacă mai avem parte de o naștere să ne luptăm pentru drepturile noastre și ale copilului nostru.

Așadar, dacă încă nu ai născut, poți să folosești aceste cunoștințe pentru a cere amânarea procedurilor de rutină în prima oră de viață (vitamina K, spălarea bebelușului, cântărirea lui,...) pentru a-ți putea ține nou-născutul și a-i permite să se miște liber către sân  pentru prima hrănire. Piele pe piele, fără îmbrăcăminte care să vă încurce și care să blocheze mirosul sânului, atât de important pentru bebeluș. Pentru bebeluș e important mirosul mamei lui și pentru că acesta îl determină să vrea să își deschidă ochii, să privească14.

Îngrijirea piele pe piele este încurajată deci imediat după naștere, dar și pe întregul parcurs al spitalizării și mult timp după externare. Cel puțin în primele 12 săptămâni familiile sunt încurajate să practice îngrijrea piele pe piele minim 60 de minute neîntrerupte. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca îngrijirea piele pe piele să i se ofere bebelușului cât de mult și cât de des posibil. Până când? Vezi în postarea anterioară la paragraful despre îngrijirea stil cangur aplicată bebelușilor născuți la termen, are efecte maxime în perioada exterogestației, pe parcursul primului an de viață.

La externarea din spital, mamele ar trebui încurajate să își țină bebelușii piele pe piele, să îi înfășoare cu un material specific, toată ziua. Majoritatea bebelușilor dorm, se trezesc și sug fericiți pe tot parcursul zilei dacă sunt purtați. Noaptea bebelușul ar trebui să doarmă aproape de mamă, fie în pat cu ea, fie pe o suprafață diferită lipită de patul mamei. Mama ar trebui să fie capabilă să își atingă bebelușul, iar semnele vitale ale lui (ritmul cardiac, tensiunea sângelui, temperatura corpului și hormonii) vor fi reglați cu ajutorul organismului mamei aflat în apropiere. În acest mediu un bebeluș este de asemenea reasigurat de sunetul respirației mamei, al inimii ei, de atingere și de miros. Alăptarea ar trebui să continue la semnal, de câte ori bebelușul cere.




Bibliografie:

14. Durand Karine, Jean-Yves Baudouin, David J. Lewkowicz,Nathalie Goubet, Benoist Schaal, Eye-Catching Odors: Olfaction Elicits Sustained Gazing to Faces and Eyes in 4-Month-Old Infants, PLoS One; 8(8): e70677, 2013.

21.  Fujita Masako, Erin DelBene, A Study of Gender-Based Infant. Feeding in Northern Kenya

28. Granju K, & W. Sears, Attachment Parenting: Instinctive Care for Your Baby and Young Child, Atria, 1999

43. Ludington-Hoe Susan M., Tina Lewis, Stacey Reese, Breast-Infant Temperature with Twins during Shared Kangaroo Care, J Obstet Gynecol Neonatal Nurs.; 35(2): 223–231, 2006




Wednesday, June 25, 2014

Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri

Prima parte a articolului o puteți citi aici - Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?
A doua aici - Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin.
A treia aici - Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură
A 4-a aici - Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare.
A 5-a aici - Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului.
A 6-a aici - Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal.
A 7-a aici - Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului.
A 8-a aici - Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
Documentul întreg se găsește de downloadat aici, sau de vizualizat online aici sau aici.

Îngrijirea stil cangur are aceste beneficii numai când e aplicată prematurilor?


Inițial practica a fost utilizată pentru a-i salva pe bebelușii prematuri însă există peste 160 de studii pe bebeluși născuți la termen care documentează nevoia pentru îngrijirea stil cangur și beneficiile acestei îngrijiri! Este promovată de UNICEF, Organizația Salvați Copiii și Organizația Mondială a Sănătății ca fiind “un element esențial de îngrijire a nou-născuților și de îmbunătățire a tuturor vieților bebelușilor”.

Orice constatare din postările anterioare legată de prematuri se poate aplica și bebelușilor născuți la termen. Și celor bolnavi, și celor sănătoși. Și lor li se reglează respirația și ritmul inimii în contact cu pielea mamei, și ei vor suge mai ușor și vor avea parte de lapte mai mult, și ei vor fi mai sănătoși per total. Și ei vor avea mai puține colici, vor plânge mai puțin, vor fi mai dezvoltați din punct de vedere neurologic, vor suferi mai puțin, vor avea parte de un sistem imunitar mai puternic. Așa că nu ezitați să îi oferiți bebelușului dumneavoastră acest „tratament” miraculos: kangaroo care! Purtarea sau ținerea lui pe pieptul gol al părintelui, piele-pe-piele.

Cine ar trebui deci să practice Kangaroo Mother Care (îngrijirea stil cangur)?

·         Bebelușii prematuri sau care se nasc cu greutate mică, internați într-o unitate de terapie intensivă neonatală sau o unitate specială de îngrijire a bebelușilor. Este posibilă chiar și dacă bebelușul este intubat.
·         Toți bebelușii sănătoși născuți la termen.
·         Bebelușii cu apnee, colici, reflux, sau alte afecțiuni. Bebelușii care trec printr-o boală.
·         Bebelușii care din anumite motive au fost separați de mamă, caz în care îngrijirea stil cangur poate ajuta reatașamentul matern.
·         Mamele care vor să alăpteze și să își mențină secreția de lapte.
·         Mamele cu risc de depresie post-natală.
·         Bebelușii care au fost născuți prin cezariană și/sau care primesc lapte formula, ca să primească prin contactul piele pe piele imunoglobuline pentru sistemul imunitar și bacterii benefice.
·         Toți bebelușii :).


Îngrijirea stil cangur oferă o formă intimă de protecție, în așa fel încât odihna, creșterea și vindecarea naturală pot să aibă loc. Este benefică pentru toți bebelușii, deoarece contactul constant cu mama, și căldura ei, laptele ei, dragostea și protecția ei, sunt cele mai de bază cerințe necesare pentru supraviețuirea și starea lor de bine.

Tranziția din uter în lumea din afară este o schimbare mare pentru orice bebeluș. Modul în care îi primim și îi tratăm în primele zile de viață va fixa modelul prin care ei vor ajunge să perceapă lumea. Trebuie să-i reasigurăm că au ajuns într-un loc bun, în care vor fi iubiți, îngrijiți și hrăniți. Toți nou-născuții sănătoși trebuie să fie ținuți constant în contact piele-pe-piele cu mamele lor. Acest gest le va da cel mai bun start în viață, și fizic, și emoțional, și de asemenea le va permite o dezvoltare optimă a creierului.

Chiar și un bebeluș născut la termen are nevoie de o perioadă de exterogestație, așa numitul trimestru al patrulea. Această perioadă de gestaţie exterioară trebuie să fie respectată pentru că nu e doar o chestiune sentimentală, ci una care are un impact major şi profund asupra dezvoltării psihologice, emoţionale şi fizice a unui nou-născut, fie el si nascut la termen. Privind un nou-născut putem vedea ușor cât e de neajutorat. El are nevoie de căldură şi hrană. Nu se poate mişca dacă apare un pericol şi nu poate folosi cuvinte pentru a-şi comunica nevoile. În ciuda faptului că bebeluşii sunt purtaţi de mamele lor în majoritatea populaţiilor lumii, din ce în ce mai mulţi bebeluşi micuţi îşi petrec majoritatea zilelor singuri în scoici sau pătuțuri, în balansoare, în cărucioare şi îşi petrec nopţile singuri în paturi şi leagăne, lipsiţi de atingerea şi prezenţa mamei. Natura nu a făcut lucrurile în acest mod. O mamă şi nou-născutul ei sunt construiţi să aştepte unitate şi acea unitate să continue şi după naştere.

"Deşi experienţele intrauterine pot exercita influenţe asupra dezvoltării ulterioare a nou-născutului, experienţele pe care le are pe parcursul primelor aproximativ zece luni după naştere sunt de o importanţă mult mai mare... o relaţie simbiotică continuă între mamă şi copil proiectată să suporte un continuu nespart până când greutatea creierului copilului e mai mult decât dublă” (Walsh68).

Nou-născuţii umani se nasc de obicei la 266 zile de la concepţie datorită capului mare şi creşterii rapide a creierului care are loc în timpul ultimelor trei luni din uter. Dimensiunea mare a creierului şi locomoţia bipedă (pe două picioare) (şi în consecinţă o rearanjare şi o îngustare a pelvisului) îi costă pe oameni maturitatea scăzută la naştere a aproape tuturor sistemelor noastre fiziologice de care avem nevoie pentru a supravieţui (Trevathan67). O schimbare majoră în lungimea de gestaţie a avut loc când omul a început să umble în două picioare, şi din cauza acestei creşteri semnificative a creierului, dezvoltarea comportamentului şi maturizarea sistemelor au fost amânate până după naştere. Gestaţia in utero a fost întreruptă şi bebeluşul a fost născut mai repede pur şi simplu din necesitate (Trevathan67).

Dacă bebeluşii ar sta în uter pentru o perioadă mai lungă de timp şi creierul lor ar continua să crească la rata cu care este construit să crească, atunci capul lor ar fi prea mare ca să treacă prin canalul de naştere şi ar pune în pericol viaţa proprie a bebeluşului, viaţa mamei şi viaţa întregii specii umane, ca să zicem aşa. Chiar dacă bebeluşul nu s-a maturizat corespunzător, el se naşte (Montagu51).

Când se naşte un bebeluş, are nevoie să respire de unul singur, să primească oxigen şi elemente nutritive în întregul lui corp, să-şi ajusteze sistemul gastro-intestinal pentru noua funcţie de ingerare, digestie şi eliminare. Îşi va folosi sistemul nervos pentru a afla totul despre mediul din jur şi despre locul lui în el. Totuşi, fiziologia umană nu îşi conduce toate funcţiile; este interdependentă. Informaţia reglatoare primită de nou-născuţi de la mamele lor are un mare impact asupra funcţiei cardiovasculare, asupra ritmurilor de somn, funcţiei imune şi nivelurilor hormonale. Dr Heller afirmă că “atunci când e în contact cu mama lui, sistemele nou-născutului sunt menţinute la un tempo regulat. Dar dacă e îndepărtat, nou-născutul trebuie să lucreze dublu pentru a-şi menţine armonia fiziologică” (Heller31). Montagu întăreşte mai departe, “Unitatea biologică, relaţia simbiotică, menţinută între mamă şi produsul de concepţie pe parcursul sarcinii nu se opreşte la naştere; într-adevăr este construită în mod natural să devină şi mai intensă funcţional şi implicativă mutual după naştere decât pe parcursul gestaţiei din uter” (Montagu51).

În 1944 Portmann a fost primul care a sugerat că pentru ca un nou-născut uman să ajungă la nivelul de dezvoltare a unui nou-născut de maimuţă, gestaţia totală ar fi în jur de 18-20 de luni. Bostok a raportat că gestaţia ideală pentru un nou-născut uman ar fi până când locomoţia cvadruplă (mişcarea pe toate cele patru membre) începe, ceea ce ar însemna târâtul pentru un bebeluş uman, adică atunci când ar fi capabil să scape din pericol pe cont propriu. Ce e interesant e că timpul mediu necesar pentru ca un nou-născut să se târască, adică să se termine gestaţia exterioară în termenii lui Bostok, este de 266 ½ zile după naştere – exact durata de gestaţie dinăuntrul uterului (Montagu51)! De aici vine ideea de “nouă luni înăutru şi nouă luni în afară”.

Pentru ca un nou-născut uman să îşi atingă jumătate din creierul lui de adult, ar fi nevoie de aproximativ 18 luni de gestaţie, spune și Trevathan67. Şi târâtul, şi atingerea dezvoltării a 50% din creierul de adult, indică faptul că gestaţia exterioară este completă cam la 9 luni după naştere.

Chiar dacă perioada de nou-născut durează doar 2% din totalul vieţii noastre, un procent incredibil de 80% din creşterea totală a creierului nou-născutului va avea loc până când copilul împlineşte 2 ani (Heller31)! Creierul unui nou-născut creşte de la un procent de 25% la naştere, la 60% din volumul creierului unui adult până la sfârşitul primului an. Adică aproape 2/3 din creşterea totală a creierului are loc într-o mică fereastră de timp (Montagu51). În primul an creierul unui bebeluş va creşte mai mult decât oricând. Când un copil împlineşte 3 ani, îşi va fi completat 90% din creşterea totală a creierului.

Şi totuşi, chiar dacă nou-născuţii maimuţelor se maturizează mai repede decat nou-născuţii umani, ei tot rămân în proximitatea constantă a mamelor lor pentru o perioadă extinsă de timp, în general până când relaţia de alăptare se încheie, adică în medie 3 ani sau mai mult! “Dată fiind exterogestaţia noastră... separarea de corpul mamei mai devreme decât orice alt mamifer sfidează logica” (Heller31). Alăptarea şi apropierea de mamă timp de 3 ani sau mai mult este norma în majoritatea lumii, dar în mod cert nu este norma în vest. Mulţi simt că dacă bebeluşii sunt purtaţi în braţe prea mult vor fi răsfăţaţi. Dar, “în loc să simţi că ar trebui să-l pui jos, fii sigură ca el e exact unde trebuie să fie” (Granju28).

Natura a creat lumea în aşa fel încât bebeluşii să fie cu mamele lor, mai ales într-o perioadă când creierul lor creşte mai mult decât în orice altă perioadă a vieţii lor. Nu am fi supraviețuit ca specie daca bebeluşii născuți incompleţi din punct de vedere al dezvoltării ar fi fost lăsaţi singuri în majoritatea zilei şi separaţi de mamele lor. “Indiferent cât de numeroase ar fi avantajele, încetinirea ratelor creşterii şi naşterea la un stadiu timpuriu al gestaţiei nu ar fi avut loc niciodată dacă n-ar fi existat un comportament de grijă compensator din partea mamei” (Trevathan67).

“Dezvoltarea mentală a bebelușului se încheie în primele luni sau în primii ani de viaţă, înainte ca mulţi dintre părinţi să îşi dea seama că a fost aşa vulnerabilă. Sinapsele care sunt rar activate – fie din cauza limbilor care nu au fost niciodată auzite, muzicii necântate, sporturilor nejucate, munţilor nevăzuţi, dragostei nesimţite – se vor ofili şi vor muri. Lipsindu-le activitatea electrică adecvată, pierd cursa şi circuitele pe care încercau să le formeze. Cât timp un număr în exces de sinapse sunt prezente, creierul rămâne maleabil maximal şi poate să se dezvolte într-o varietate de moduri, dar o dată sinapsele dispărute, perioada critică este gata şi trebuie să se descurce mai departe cu circuitul existent, nu poţi face schimb cu un computer mai rapid” (Elliot15).

În cartea ei, “Atingerea Vitală”, Sharon Heller merge aşa departe încât spune că “a nu capitaliza toate experienţele sezoriale în lumea nou-născutului nostru este echivalent cu educarea adulţilor prin limitarea accesului la bibliotecă” (Heller31). Totuşi “capitalizarea” nu trebuie interpretată ca însemnând că un “mediu de învăţare” artificial ar trebui creat. “Încercarea presării celor mici cu învăţarea talentelor academice, cu unelte cum ar fi cartonașele de alfabet nu e doar caraghioasă, dar de asemenea riscă crearea unui mediu presant care ar putea chiar să interfereze cu învăţarea copilului... fiecare copil îşi ţese propria tapiserie intelectuală” (Healy30). “Experienţele din mediu nu trebuie să fie elaborate, cum ar fi instalarea caruselelor deasupra pătuţului unui copil sau ascultarea înregistrărilor muzicale. Mai mult să fie aspecte simple şi de rutină ale mediului fizic, cum ar fi variaţii de zgomote, de lumină şi de temperatură... atingerea bebeluşului, gânguritul cu el, zâmbitul către el şi vorbitul cu el contribuie la dezvoltare” (Bruer3). Într-un moment când creierul bebeluşului creşte mai mult decât în toată viaţa lui, este important să recunoaştem că gestaţia exterioară este menită să aibă loc pe corpul mamei, nu într-un obiect şi în nici un caz nu singur şi în afara vederii. Un cărucior cu jucării atârnate sau un balansoar de plastic cu un animal de pluş nu sunt substitute când comparăm cu panorama şi toate stimulările senzoriale variate disponibile atunci când bebeluşul e purtat de mama lui.

Purtatul unui bebeluş în braţe creşte în mod natural relaţia nutritivă dintre mamă şi copil. Pe lângă că sunt hrăniţi fizic şi psihologic, bebeluşii care sunt ţinuţi în braţe pe perioada exterogestaţiei sunt hrăniţi de o întreagă lume senzorială care e oferită de mişcarea împreună cu mama lui pe parcursul zilei. Când e purtat în braţele mamei lui, copilul are parte de un loc sigur de unde să vadă lumea. Din acest loc sigur şi cunoscut bebeluşii învaţă despre necunoscut. Când un bebeluş este într-o stare calmă şi vigilentă, şi în atingere cu mama lui, este în starea optimă pentru observarea şi procesarea tuturor celor ce se petrec în jurul lui. Aceste oportunităţi diferite pentru învăţare creează scânteile pentru neuronii din creier, necesare ca aceştia să crească şi să se ramifice şi să se întâlnească şi să se împletească cu alţi neuroni. Cu cât cresc şi se ramifică mai mult aceşti neuroni, cu atât e mai mare creşterea creierului. Fiecare îmbrăţişare, fiecare strângere jucăuşă, fiecare sărut şi mângâiere îi oferă bebeluşului stimulare tactilă. Cu corpul lui apăsându-l pe cel al mamei lui câştigă propriocepţie- o abilitate a cunoaşterii propriului lui corp şi locul acestuia în spaţiu. Primeşte stimulare auditivă prin explicaţiile blânde ale mamei, prin şoapte şi prin cântecele cântate special pentru el. Când e purtat, balansarea şi legănarea ritmică a corpului îi stimulează sistemul vestibular – dându-i simţul echilibrului şi al siguranţei în spaţiu. Primeşte stimulare olfactivă cu mirosul mamei lui, şi dacă e alăptat primeşte stimulare gustativă cu gustul schimbător al laptelui mamei lui. Are o panoramă deosebită când e purtat la verticală şi este privilegiat cu o stimulare vizuală extraordinară. Primeşte chiar şi stimulare kinestetică pe masură ce mama îşi schimbă poziţia când îl poartă.



Bibliografie:

3. Bruer J., The Myth of the First Three Years: A New Understanding of Early Brain Development and Lifelong Learn, New York, Free Press, 2002

15. Eliot L., What’s Going on in There? : How the Brain and Mind Develop in the First Five Years of Life, Bantam, 2000

28. Granju K, & W. Sears, Attachment Parenting: Instinctive Care for Your Baby and Young Child, Atria, 1999

30. Healy J., Your Child’s Growing Mind: Brain Development and Learning from Birth to Adolescence, New York, Broadway Books, 2004.

31. Heller S., The Vital Touch: How Intimate Contact With Your Baby Leads To Happier, Healthier Development, Holt Paperbacks, 1997

51. Montagu Ashley, Touching: The Human Significance of the Skin, William Morrow Paperbacks; 3 edition, September 10, 1986



67. Trevathan W., Human Birth: an Evolutionary Perspective, Walter de Gruyter

68. Walsh A., Biosociology: An Emerging Paradigm, Praeger Publishers, 1995